Perioadă neagră pentru transportatori. Pandemia i-a ruinat

17 Nov. 2021, 12:36
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
17 Nov. 2021, 12:36 // Actual //  bani.md

În Republica Moldova, anual, sunt transportați 100 milioane pasageri. În pandemie, datorită măsurilor restrictive luate de autorități, ramura transportului s-a comprimat de două ori.

În trimestrul doi din 2020, când a început pandemia numărul de pasageri s-a redus de patru ori. Acum asistăm la o ușoară îmbunătățire a situației, dar în continuare numărul de pasageri este de aproape două ori mai mic decât media obișnuită. Este la cel mai scăzut nivel din toată perioada de independență a țării. Cea mai gravă lună a fost aprilie 2020, când numărul de pasageri transportați cu autobuzele a scăzut de 10 ori, fapt nemaiîntâlnit în istoria noastră”, constată economistul IDIS Viitorul, Veceaslav Ioniță.

În condițiile reducerii numărului de pasageri, tarifele la transportul de pasageri cu autobuzele au rămas aproape la fel, la nivelul de acum 10 ani. În același timp, salariul mediu în Moldova a crescut de 2,5 ori de la 3,6 mii lei lunar în 2012 la 9 mii lei în prezent.

Economistul constată o majorare a numărului de rute regulate în Republica Moldova, iar acest lucru afectează gradul de încărcare a autobuzelor. O altă problemă majoră este transportul ilicit de pasageri, inclusiv peste hotarele țării. Transportatorii iliciții, fiind protejați de funcționarii corupți, omoară definitiv transportul legal de pasageri.

Transportatorii au fost una din cele mai afectate ramuri în pandemie, dar din păcate nu s-au bucurat de atenția din partea autorităților. Drept consecință, multe companii au falimentat sau sunt în prag de faliment, iar unii, pentru a supraviețui își mută afacerile peste hotarele țării”, a conchis economistul.

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.