VIDEO Un milion de lei, costul zilnic al unui parlamentar din Republica Moldova

După câteva ore de dezbateri, Parlamentul a aprobat într-un final proiectul de lege care prevede compensarea facturilor la gaz și căldură pentru cetățeni. Cele mai multe întrebări le-au avut deputații din fracțiunea Partidului Socialiștilor, care s-au arătat nemulțumiți de mărimea insuficientă a compensațiilor. În replică, de la tribuna Parlamentului, deputatul PAS, Dumitru Alaiba, a declarat că „se face mare tam-tam pe un proiect de lege care are menirea de a ajuta populația”

Atâtea minciuni a transmis în societate, săracul, microfonul de la tribună – trebuia să se ofilească. Trebuie să luăm decizii benefice pentru populație, dar noi facem populism în această instituție. Costul de întreținere a fiecărui deputat din Parlament costă cetățeanul un milion de lei”, a punctat Alaiba.

”Vreți cifre. Vă dau o cifră. Ați venit anterior cu o compensare de 200 de lei la electricitate. O compensare total inechitabilă, care venea de la milionar la sărac fără vreun calcul. Or, milionarii nu aveau nevoie de ajutor. Eram în prejma alegerilor și ca să arătați bine la televizoarele voastre trebuia să promovați acest ajutor”, le-a replicat Alaiba deputaților socialiști.

Deputații socialiști s-au arătat nemulțumiți de faptul că proiectul de lege nu prevede compensarea integrală a facturilor la gaz și căldură, în condițiile în care încasările la buget au crescut de pe seama TVA cu peste 700 de mil. de lei.

Proiectul de lege votat cu majoritatea voturilor deputaților prevede ajutorul pe timp de iarnă a familiilor cu venituri mici cărora le-au fost alocate 523 mil. de lei. De compensarea facturilor la gaz vor beneficia toți consumatorii și vor fi alocați 770 mil. de lei. Pentru un consum de până la 50 de metri cubi de gaz costul metrului cub va fi de 6,8 lei, iar pentru un consum de până la 150 metri cubi prețul metrului cub va fi de 7,9 lei.

Pentru compensarea tarifului la căldură au fost alocate 340 mil. de lei. Iar tariful va fi compensat cu 2/3 din factură sau 450 de lei pe lună.

#compensare #populație #tarife

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.