Ryanair, cel mai mare operator aerian low-cost din Europa, se va delista de la Bursa de la Londra. Dă vina pe Brexit

Compania irlandeză Ryanair (simbol bursier RYA) va demara procedurile de delistare de pe bursa de valori din Londra (LSE) din cauza regulilor implementate în urma Brexitului, care spun că operatorii aerieni trebuie să fie controlaţi şi deţinuţi majoritar de entităţi prezente în interiorul blocului comunitar, potrivit Reuters.

„Volumul de tranzacţionare al acţiunilor listate pe LSE nu justifică nivelul de costuri asociate cu o asemenea listare şi accesul la procesele de trading, astfel încât să consolideze lichiditatea oferită de o piaţă reglementată în beneficiul tuturor acţionarilor”, a declarat Ryanair. Societatea a notificat Autoritatea britanică de Conduită Financiară (FCA) că îşi va delista oficial acţiunile pe 20 decembrie, la ora 08:00.

Anterior, Ryanair a spus că decizia „ar fi în linie cu un trend de tranzacţionare a acţiunilor în Uniunea Europeană post-Brexit”. Operatorul susţine că va efectua o listare pe piaţa principală a bursei din Dublin, solicitându-le până acum mai multor acţionari să îşi vândă o parte din acţiuni pentru a se încadra în regulile impuse de UE, scrie ZF.

„Listarea pe piaţa Euronext din Dublin va oferi acţionarilor cel mai ridicat nivel de siguranţă, incluzând aici respectarea codului de guvernanţă corporativă din Marea Britanie”, adaugă Ryanair.

În T3/2021, compania a înregistrat un profit de 225 de milioane de euro, primul rezultat pozitiv din T4/2019, înaintea de a lua naştere pandemia de coronavirus. Totuşi, CEO-ul Michael O’Leary estimează că Ryanair va încheia anul cu pierderi cuprinse între 100 şi 200 de milioane de euro. În intervalul martie-septembrie, prima jumătate a actualului exerciţiu financiar, Ryanair a pierdut 48 de milioane de euro, de la minus 411 milioane de euro anul trecut. În aceeaşi perioadă din 2019, compania a obţinut un profit de 1,3 miliarde de euro. Vineri, acţiunile RYA scădeau cu 2,6% la ora 13:00, fiind pe plus cu 3,1% în 2021. Capitalizarea era de 17,7 miliarde de euro.

#operator aerian #low-cost #Ryanair #brexit #Bursa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.