Lira turcească se prăbuşeşte, iar Turcia s-ar putea îndrepta către cel mai negru scenariu: inflaţie foarte ridicată

22 Nov. 2021, 01:16
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
22 Nov. 2021, 01:16 // Actual //  Lupu Eduard

Lira turcească s-a prăbuşit din nou după ce banca centrală a ţării a sfidat avertismentele privind declanşarea unei crize monetare în toată regula şi o accelerare dramatică a inflaţiei şi a redus dobânzile. O criză în Turcia este ceva la care Europa trebuie să fie atentă ţinând cont că această ţară poate deschide robinetul cu refugiaţi ce ar putea inunda continentul şi că este singurul jucător geopolitic de la Marea Neagră care se poate măsura cu Rusia.

Deprecierea puternică a lirei în urma deciziei băncii centrale a ţării „lasă Turcia ferm în teritoriu de criză“, avertizează analiştii Capital Economics, potrivit Intellinews.
„În condiţiile în care banca centrală lasă deschisă posibilitatea unei noi majorări de dobânzi în decembrie şi presiunilor exercitate de preşedintele Recep Tayyip Erdogan, nu există motive să nu previzionăm noi scăderi masive ale lirei pe termen scurt“, arată Liam Peach, analist al Capital Economics.

Jason Tuvey, economist la Capital Economics, arată că banca centrală riscă să creeze un ciclu în care refuzul de a înăspri politica monetară determină noi vânzări masive de active turceşti, majorând aşteptările privind inflaţia şi întărind apelurile pentru dobânzi mai mari. Chiar dacă banca centrală îşi opreşte ciclul de relaxare după şedinţa din decembrie, nu există garanţii că acest lucru îi va linişti pe investitori dacă guver­natorul băncii centrale va fi demis pentru sfidarea dorinţelor pre­şedintelui.

„Tot avem aceste cicluri: banca centrală majorează dobânzile, Erdogan se supără, schimbă stafful, do­bânzile sunt reduse şi mai apoi de la capăt“, arată şi Joseph Mouawad, din cadrul companiei de gestionare de active Carmignac, potrivit Financial Times. Acesta avertizează că de această dată acest experiment este mai periculos din cauza creşterii preţurilor energiei.
„S-ar putea ajunge la cea mai neagră situaţie: creştere redusă şi inflaţie ridicată“, avertizează acesta.

Economiştii avertizează că Turcia riscă acum să înregistreze o inflaţie şi mai mare, poate de 30%, şi o criză monetară reală dacă nu-şi schimbă direcţia şi majorează dobânzile, scrie Reuters.
Riscurile sunt ridicate mai ales în condiţiile în care rezervele valutare ale băncii centrale sunt pe roşu, iar ţara înregistrează un deficit de cont curent.

O politică monetară mai relaxată în contextul unei economii care operează deja peste trendul pre-COVID riscă să ducă la acumulare de dezechilibre şi ar putea crea premisele unei noi crize a balanţei de plăţi, avertizează Capital Economics.

Alţi economişti arată că criza adevărată ar veni dacă turcii ar începe să-şi retragă banii din bănci în masă.

Realitatea Live

13 Apr. 2024, 14:33
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
13 Apr. 2024, 14:33 // Actual //  Lupu Eduard

În Republica Moldova se câștigă cel ma mic salariul din Europa, echivalentul a 4 euro/oră (12 354 de lei salaiul mediu pentru anul 2023), dacă ar fi inclusă în clasament. Visual Capitalist a realizat o hartă “termică” care reprezintă salariul mediu orar (în euro), în Europa. Cu cât nuanța este mai albastră, cu atât salariul orar este mai mare. Aceasta este realizată pe baza datelor Eurostat privind costul forței de muncă, ce includ salarii și sporuri/ indemnizații.

Luxemburg, capitala serviciilor financiare din Europa, are cel mai mare salariu mediu (47,2 euro/oră) de pe continent. Țara are, de asemenea, cel mai mare PIB pe cap de locuitor din lume. Danemarca și Norvegia din Scandinavia au, de asemenea, salarii bune (42 euro/oră), deși Suedia (26 euro/oră) se situează mai degrabă la mijlocul clasamentului.

“Tendințele generale indică faptul că Europa de Nord și de Vest au salarii medii mai mari decât Europa de Sud și de Est, ceea ce reflectă diferențele dintre economii, bogăție și costul vieții”, notează Visual Capitalist.

Bulgaria înregistrează cel mai mic salariu mediu din acest set de date, de 8 euro/oră. Cu 10,4 euro pe oră,România se situează în acest clasament pe penultimul loc, aproape de media din Letonia, care are un salariu mediu pe oră de 10,7 euro. Ceva mai bine plătiți sunt ungurii (11 euro/ oră) și polonezii (11,9 euro/oră). Acest indicator a crescut ușor și în România, de la 8 euro/ oră în 2021 și 9 euro în 2022, după cum arată datele Eurostat.

Eurostat: Decalaje semnificative între statele UE

Costurile medii orare maschează decalaje semnificative între statele membre ale Uniunii Europene, notează Eurostat, în cele mai recente date, publicate luna trecută. Costul orar cu mâna de lucru cuprinde costurile cu salariile şi costurile non-salariale, precum contribuţiile sociale plătite de angajatori. Cele mai scăzute costuri orare cu forţa de muncă au fost înregistrate anul trecut în Bulgaria (9,3 euro), România (11 euro) şi Ungaria (12,8 euro), iar cele mai ridicate în Luxemburg (53,9 euro), Danemarca (48,1 euro) şi Belgia (47,1 euro), potrivit datelor publicate de Eurostat.

Costurile medii orare cu forţa de muncă în întreaga economie erau estimate anul trecut la 31,8 euro în UE şi la 35,6 euro în zona euro, comparativ cu 30,2 euro în UE şi 34 euro în zona euro, în 2022.

Sectoarele din Moldova au avut cele mai mari salarii în trimestrul patru al anului 2023?

informații și comunicații– 31,4 mii lei;

activități financiare și de asigurări – 25,7 mii lei;

producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – 19,6 mii lei;

alte servicii – 16,8 mii lei;

sectorul administrație publică, apărare și asigurări sociale – 15,6 mii lei.

Unde sunt cele mai mici salarii?

activități de cazare și alimentație publică – 8,2 mii lei;

agricultură, silvicultură și pescuit – 8,8 mii lei;

activități de servicii administrative și activități de servicii suport – 9,7 mii lei;

artă, recreere și agrement – 10 mii lei;

operațiuni cu bunuri imobile – 10,4 mii lei.

Pe parcursul anului, numărul mediu al salariaților a crescut cu 0,6%.

Cele mai semnificative creșteri s-au înregistrat în:

activități de cazare și alimentație publică – cu 26%;

comerț cu ridicata și cu amănuntul; întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor – cu 5,5%;

informații și comunicații – cu 4,8%.

Cele mai semnificative descreșteri s-au înregistrat în activitățile:

industria extractivă – cu 8,7%;

tranzacții imobiliare – cu 7,3%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău