Joburi de viitor: (71) Consilier pentru siguranța fermei

Până nu demult, din cauza accidentelor agricole aveau loc mai multe decese la locul de muncă.

Consilier pentru siguranța fermei: ResponsabilitățiÎn viitor, o combinație dintre oameni, intervenții și tehnologii digitale vor asigura diminuarea accidentelor agricole.
Consilierii în domeniul siguranței fermelor vor vizita fermele într-un district sau comunitate pentru a inspecta și a consilia fermierii privind identificarea, gestionarea riscurilor.
Consilierii pentru siguranța fermei vor fi informați cu privire la potențialele riscuri prin intermediul software-ului care utilizează o combinație de date mari și tehnologia senzorilor care informează a riscurilor existente sau emergente în mediul înconjurător.
Consilierii pentru siguranța fermei se vor asigura că
vehiculele autonome și roboții agricoli au instalate cel mai recent software de siguranță. Vor dezvolta planuri de siguranță pentru fermieri și vor pferi sfaturi cu privire la ultimele noutăți, practici și tehnologii de siguranță.

Consilier pentru siguranța fermei: Abilități

Consilierii pentru siguranța fermei vor fi familiarizați despre practicile și procesele agricole. Ei vor fi atenți la detalii și vor avea o judecată dezvoltată.Vor utiliza instrumentele digitale pentru a evalua riscurile. Consilierii pentru siguranța fermei vor avea cunoștințe excelente despre cele mai noi produse și tehnologii de siguranță, și va putea comunica aceste opțiuni pentru fermieri.

#fermier #Agricultură #Joburi de viitor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.