Paradox moldovenesc: Businessul a ajuns să finanțeze consumul populației

În ultimele luni se atestă o evoluție îngrijorătoare în economie, care devine vizibilă dacă examinăm evoluția portofoliului de depozite și credite din sistemul financiar. Asistăm la o situație paradoxală și cu efecte negative încă greu de cuantificat: în loc cetățenii prin depozite să finanțeze dezvoltarea economiei, noi avem o situație diametral opusă, agenții economici în loc să investească banii, îi depun în bănci și finanțează consumul populației, constată pe blogul său economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

În ultimele 3 luni volumul depozitelor în sistemul bancar au crescut cu 2,5 miliarde lei de la 84,8 miliarde în iulie 2021 la 87,3 miliarde lei în octombrie. Însă această creștere este exclusiv din contul agenților economici, care în această perioadă și-au majorat depozitele în bănci cu aproape 2,7 miliarde lei. În același timp depozitele populației s-au redus cu aproape 130 milioane lei. Agenții economici în loc să investească banii în dezvoltarea afacerilor și să atragă credite pentru aceasta, ei din contra decid să-și înghețe banii în băncii.

În consecință noi pentru prima dată în istoria noastră avem o creditare netă a agenților economici de către bănci negativă. Altfel spus volumul de credite contractat de agenții economici de la bănci este mai mic decât depozitele deținute de ei în bănci. În octombrie agenții economici au înregistrat un portofoliu de credite de 32,3 miliarde lei, cea ce este cu 0,6 miliarde lei mai puțin decât volumul depozitelor în bănci care au ajuns la 32,9 miliarde lei”, mai spune economistul.

Pe de altă parte, tot în ultimele 3 luni portofoliul de credite din sistemul bancar a crescut cu 2,6 miliarde lei. Însă această creștere este determinată în primul rând de creditele de consum și alte necesități ale populației, care au crescut cu 1,9 miliarde lei. În același timp, portofoliul de credite ale agențiilor economici a crescut cu doar 0,7 miliarde lei. Dacă mai adăugăm aici și sectorul nebancar care în proporție de 80% finanțează consumul populației avem în acest an cea mai negativă înclinație spre economiei ale populației. Creșterea volumul de credite contractate de cetățeni în primele 10 luni ale anului este cu 2,8 miliarde lei mai mare decât creșterea volumului de depozite, iar cel mai tare acest indicator s-a deteriorat în ultimele 3 luni. Oamenii și-au schimbat vădit preferințele de la economii sub formă de depozite la consum abundent finanțat din credite.

Doar în ultimele 3 luni agenții economici au înghețat în bănci 2 miliarde lei. Acești bani în loc să meargă la investiții și creșterea capacităților de producție locală, au mers la creditarea consumului populației. În acest an avem cea mai mare creștere a consumului populației, care parțial este finanțat de agenției economici, prin depozitele lor. Însă acest consum nu generează creșterea economiei locale, dar generează creșterea importurilor, care în acest an vor bate recordul istoric și vor depăși suma de 7 miliarde USD”, a explicat Ioniță.

Importurile masive omoară definitiv producătorul autohton. Ironia sorții este că producătorul autohton singur finanțează prin depozite sale consumul populației și creșterea importurilor, care îl omoară într-un final.

#depozite business #consum

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dreptul la pensie în Republica Moldova este acordat exclusiv pe baza principiului contributivității, indiferent de regiunea în care locuiește persoana, a declarat directorul general a Casei Naționale de Asigurări Sociale, Elena Țîbîrnă, în cadrul unei emisiuni la Moldova 1.

Șefa CNAS a declarat că, în prezent, aproximativ 1.166 de persoane din stânga Nistrului beneficiază de pensii pentru limită de vârstă achitate de Republica Moldova, pe baza contribuțiilor plătite anterior în bugetul asigurărilor sociale.

„Ai achitat contribuții, ai primit pensia. Principiul este același indiferent unde trăiește persoana în nord, sud, stânga sau dreapta Nistrului”, a declarat Elena Țîbîrnă.

Potrivit acesteia, numărul persoanelor din regiunea transnistreană care au atins vârsta de pensionare este însă mult mai mare. Datele din Registrul de Stat al Populației arată că în stânga Nistrului există aproximativ 35.000 de bărbați cu vârsta de peste 63 de ani și circa 53.600 de femei care au atins sau vor atinge în curând vârsta de pensionare.

Șefa CNAS a precizat însă că simpla atingere a vârstei de pensionare nu garantează dreptul la pensie. Persoanele care nu au contribuit la sistemul public de asigurări sociale din Republica Moldova nu pot beneficia de aceste prestații.

Aceleași reguli se aplică și indemnizațiilor sociale. Indemnizația unică la naștere și cea lunară de 1.000 de lei pentru copii sunt acordate și mamelor din stânga Nistrului, dacă acestea își înregistrează copiii în registrele oficiale ale Republicii Moldova. În schimb, indemnizațiile de maternitate sau cele pentru îngrijirea copilului până la 3 ani sunt acordate doar persoanelor care au contribuit la sistemul de asigurări sociale.

Elena Țîbîrnă a comentat și situația titularilor de patentă care activează în piețele din Republica Moldova. Potrivit acesteia, pensionarii și persoanele cu dizabilități care beneficiază deja de pensii nu sunt obligați să achite contribuții sociale suplimentare în baza patentei.

Întrebată despre impactul unei eventuale reintegrări a țării asupra sistemului public de pensii, directoarea CNAS a recunoscut că presiunea asupra sistemului social ar putea deveni foarte mare, în condițiile în care zeci de mii de persoane din regiunea transnistreană ar putea solicita diverse prestații sociale și pensii.