Paradox moldovenesc: Businessul a ajuns să finanțeze consumul populației

În ultimele luni se atestă o evoluție îngrijorătoare în economie, care devine vizibilă dacă examinăm evoluția portofoliului de depozite și credite din sistemul financiar. Asistăm la o situație paradoxală și cu efecte negative încă greu de cuantificat: în loc cetățenii prin depozite să finanțeze dezvoltarea economiei, noi avem o situație diametral opusă, agenții economici în loc să investească banii, îi depun în bănci și finanțează consumul populației, constată pe blogul său economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

În ultimele 3 luni volumul depozitelor în sistemul bancar au crescut cu 2,5 miliarde lei de la 84,8 miliarde în iulie 2021 la 87,3 miliarde lei în octombrie. Însă această creștere este exclusiv din contul agenților economici, care în această perioadă și-au majorat depozitele în bănci cu aproape 2,7 miliarde lei. În același timp depozitele populației s-au redus cu aproape 130 milioane lei. Agenții economici în loc să investească banii în dezvoltarea afacerilor și să atragă credite pentru aceasta, ei din contra decid să-și înghețe banii în băncii.

În consecință noi pentru prima dată în istoria noastră avem o creditare netă a agenților economici de către bănci negativă. Altfel spus volumul de credite contractat de agenții economici de la bănci este mai mic decât depozitele deținute de ei în bănci. În octombrie agenții economici au înregistrat un portofoliu de credite de 32,3 miliarde lei, cea ce este cu 0,6 miliarde lei mai puțin decât volumul depozitelor în bănci care au ajuns la 32,9 miliarde lei”, mai spune economistul.

Pe de altă parte, tot în ultimele 3 luni portofoliul de credite din sistemul bancar a crescut cu 2,6 miliarde lei. Însă această creștere este determinată în primul rând de creditele de consum și alte necesități ale populației, care au crescut cu 1,9 miliarde lei. În același timp, portofoliul de credite ale agențiilor economici a crescut cu doar 0,7 miliarde lei. Dacă mai adăugăm aici și sectorul nebancar care în proporție de 80% finanțează consumul populației avem în acest an cea mai negativă înclinație spre economiei ale populației. Creșterea volumul de credite contractate de cetățeni în primele 10 luni ale anului este cu 2,8 miliarde lei mai mare decât creșterea volumului de depozite, iar cel mai tare acest indicator s-a deteriorat în ultimele 3 luni. Oamenii și-au schimbat vădit preferințele de la economii sub formă de depozite la consum abundent finanțat din credite.

Doar în ultimele 3 luni agenții economici au înghețat în bănci 2 miliarde lei. Acești bani în loc să meargă la investiții și creșterea capacităților de producție locală, au mers la creditarea consumului populației. În acest an avem cea mai mare creștere a consumului populației, care parțial este finanțat de agenției economici, prin depozitele lor. Însă acest consum nu generează creșterea economiei locale, dar generează creșterea importurilor, care în acest an vor bate recordul istoric și vor depăși suma de 7 miliarde USD”, a explicat Ioniță.

Importurile masive omoară definitiv producătorul autohton. Ironia sorții este că producătorul autohton singur finanțează prin depozite sale consumul populației și creșterea importurilor, care îl omoară într-un final.

#depozite business #consum

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Strâmtoarea Hormuz rămâne unul dintre cele mai importante coridoare energetice din lume, iar funcționarea sa este esențială pentru comerțul global cu petrol. Potrivit datelor publicate de U.S. Energy Information Administration, cele mai dependente de acest coridor maritim sunt statele exportatoare din Golf și marile economii asiatice.

Datele, care reflectă situația din primul trimestru al anului 2025 și rămân relevante și în prezent, arată că principalul exportator de petrol care utilizează această rută este Arabia Saudită, cu aproximativ 37,2% din totalul transporturilor de țiței prin strâmtoare. Pe locul doi se află Irac cu 22,8%, urmat de Emiratele Arabe Unite cu 12,9%, Iran cu 10,6%, Kuwait cu 10,1% și Qatar cu 4,4%.

În ceea ce privește importurile, cel mai mare beneficiar al petrolului care trece prin această rută strategică este China, care absoarbe aproximativ 37,7% din fluxurile de petrol transportate prin strâmtoare. Pe locul doi se află India cu 14,7%, urmată de alte state asiatice cu 13,9%, South Korea cu 12% și Japan cu 10,9%.

Europa utilizează aproximativ 3,8% din petrolul transportat prin acest coridor, iar United States aproximativ 2,5%.

Strâmtoarea Hormuz este considerată unul dintre cele mai sensibile „chokepoint-uri” energetice din lume, deoarece o mare parte din exporturile de petrol ale statelor din Golful Persic trec prin acest pasaj îngust dintre Iran și Oman. Orice blocaj sau perturbare în zonă ar putea afecta imediat piețele globale de energie și ar putea provoca creșteri semnificative ale prețurilor petrolului.