Era energiei ieftine a apus. Dincolo de facturi, impactul se duce în „farfuriile” moldovenilor

Fostul premier și actualul om de afaceri, Ion Sturza susține că energia ieftină s-a terminat. Or, aceasta generează scumpiri în lanț la produse și servicii, care sunt resimțite de consumatori, iar Republica Moldova nu este o excepție.

Generații întregi de acum încolo vor trebui să se acomodeze la costuri tot mai mari. Printre ele se află și moldovenii care nu au avut norocul să se nască pe un tărâm bogat în resurse primare de energie – gaz, petrol, cărbune. La începutul anului, gazul natural se tranzacționa cu 18 euro MWh, astăzi contractele la bursa de gaze de la Viena se încheie cu 87 de euro MWh. O creștere de 4,8 ori! Și faptul că pentru consumatorii moldoveni această creștere va fi doar de 3 ori pare o mană cerească”, afirmă Sturza.

Omul de afaceri e de părere că nu are sens să fie blamați speculanții de pe piețele libere, producătorii hrăpăreți sau că nu a bătut vântul în Europa.

Dar dacă să fim sinceri, ne-am făcut-o noi siguri cu capetele noastre puțin romantice. Salut din toată inima tranziția la energia (economia) verde. Cine nu-și dorește un mediu mai curat?! Dar… Tranziția trebuie să fie chibzuită și rațională. Sub presiunea deseori populistă a unei minorități incisive, în ultimii ani s-au abandonat total investițiile în resursele naturale și nu numai energetice. Nu sunt în trend. Activiștii au atacat la propriu companiile și băncile care doreau să continue să investească în exploatare și noi tehnologii. Energia atomică (cea mai puțin poluantă, de altfel) a fost predată blasfemiei publice”, a precizat Sturza.

Politica energiei verzi a dus la o penurie de energie și creștere de prețuri, dar și o inflație fără precedent în ultimele decenii. Lucru care a luat prin „surprindere” băncile centrale și guvernele.

Prețurile cresc în lanț la toate. Cât vor costa anul viitor alimentele dacă îngrășămintele minerale produse din gaz și motorina au crescut de două ori? Ce putem face noi ca și consumatori-victime? Să încercăm să ne acomodăm: economism, reducem consumul, ajustăm bugetele alocate, trecem la producție și servicii mai puțin consumatoare de energie. Nu e vorba de slănină, ci să ieșim din iarnă”, a opinat omul de afaceri.

Sturza susține că în prezent, provocarea cea mai mare cade pe umerii guvernării. Guvernare care pare un pic „dusă” de evenimente, de multe ori panicată și reactivă.

Cel mai prost sfetnic este frica. Frica de a spune lucrurilor pe nume. Frica de a-i ajuta doar pe cei care într-adevăr nu se descurcă. Frica de a spune „niet” rușilor. Frica de a veni cu un plan de investiții și strategii de independență energetică. Și, nu în ultimul rând, frica de a evacua din sistem cârtițele care acționează în interesele Gazprom & Co. Frica… Orice criză este o oportunitate de a acționa! Moldova poate și trebuie să devină independentă energetic în 5-6 ani. Iluzii? Nu! Dar asta este altă poveste și provocare pentru guvernanți”, a concluzionat omul de afaceri.

#gaz #Energie #scumpiri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Numărul copiilor înscriși în instituțiile de educație timpurie din Republica Moldova a scăzut în anul 2025, în timp ce rețeaua de grădinițe rămâne preponderent publică, arată datele Biroului Național de Statistică.

Potrivit BNS, în 2025 au activat 1465 de instituții de educație timpurie, cu patru mai puține decât în anul precedent. Dintre acestea, peste 98% sunt instituții publice, iar majoritatea funcționează în mediul rural.

Numărul copiilor înscriși a ajuns la 122,9 mii, în scădere cu 4,3 mii de copii (–3,4%) față de 2024. Reducerea este mai accentuată în mediul rural, unde numărul copiilor a scăzut cu aproape 5%.

Datele mai arată că, în medie, la 100 de locuri revin 70 de copii, ceea ce indică o scădere a presiunii asupra sistemului față de anul precedent. Totuși, discrepanțele teritoriale rămân semnificative: în municipiul Chișinău sunt 97 de copii la 100 de locuri, în timp ce în raionul Leova doar 36 de copii.

În ceea ce privește distribuția pe vârste, cei mai mulți copii au 5 și 6 ani, iar peste 87% sunt înscriși în învățământul preșcolar. Majoritatea copiilor (85,5%) studiază în limba română.

Sistemul este susținut de circa 30,9 mii de angajați, dintre care 12,5 mii sunt cadre didactice și de conducere, majoritatea femei. Totodată, ponderea educatorilor cu studii superioare a crescut la 68,8%.

În același timp, infrastructura rămâne limitată: doar 20,8% dintre instituții dispun de săli sportive, iar circa 62,4% au săli muzicale.