Era energiei ieftine a apus. Dincolo de facturi, impactul se duce în „farfuriile” moldovenilor

Fostul premier și actualul om de afaceri, Ion Sturza susține că energia ieftină s-a terminat. Or, aceasta generează scumpiri în lanț la produse și servicii, care sunt resimțite de consumatori, iar Republica Moldova nu este o excepție.

Generații întregi de acum încolo vor trebui să se acomodeze la costuri tot mai mari. Printre ele se află și moldovenii care nu au avut norocul să se nască pe un tărâm bogat în resurse primare de energie – gaz, petrol, cărbune. La începutul anului, gazul natural se tranzacționa cu 18 euro MWh, astăzi contractele la bursa de gaze de la Viena se încheie cu 87 de euro MWh. O creștere de 4,8 ori! Și faptul că pentru consumatorii moldoveni această creștere va fi doar de 3 ori pare o mană cerească”, afirmă Sturza.

Omul de afaceri e de părere că nu are sens să fie blamați speculanții de pe piețele libere, producătorii hrăpăreți sau că nu a bătut vântul în Europa.

Dar dacă să fim sinceri, ne-am făcut-o noi siguri cu capetele noastre puțin romantice. Salut din toată inima tranziția la energia (economia) verde. Cine nu-și dorește un mediu mai curat?! Dar… Tranziția trebuie să fie chibzuită și rațională. Sub presiunea deseori populistă a unei minorități incisive, în ultimii ani s-au abandonat total investițiile în resursele naturale și nu numai energetice. Nu sunt în trend. Activiștii au atacat la propriu companiile și băncile care doreau să continue să investească în exploatare și noi tehnologii. Energia atomică (cea mai puțin poluantă, de altfel) a fost predată blasfemiei publice”, a precizat Sturza.

Politica energiei verzi a dus la o penurie de energie și creștere de prețuri, dar și o inflație fără precedent în ultimele decenii. Lucru care a luat prin „surprindere” băncile centrale și guvernele.

Prețurile cresc în lanț la toate. Cât vor costa anul viitor alimentele dacă îngrășămintele minerale produse din gaz și motorina au crescut de două ori? Ce putem face noi ca și consumatori-victime? Să încercăm să ne acomodăm: economism, reducem consumul, ajustăm bugetele alocate, trecem la producție și servicii mai puțin consumatoare de energie. Nu e vorba de slănină, ci să ieșim din iarnă”, a opinat omul de afaceri.

Sturza susține că în prezent, provocarea cea mai mare cade pe umerii guvernării. Guvernare care pare un pic „dusă” de evenimente, de multe ori panicată și reactivă.

Cel mai prost sfetnic este frica. Frica de a spune lucrurilor pe nume. Frica de a-i ajuta doar pe cei care într-adevăr nu se descurcă. Frica de a spune „niet” rușilor. Frica de a veni cu un plan de investiții și strategii de independență energetică. Și, nu în ultimul rând, frica de a evacua din sistem cârtițele care acționează în interesele Gazprom & Co. Frica… Orice criză este o oportunitate de a acționa! Moldova poate și trebuie să devină independentă energetic în 5-6 ani. Iluzii? Nu! Dar asta este altă poveste și provocare pentru guvernanți”, a concluzionat omul de afaceri.

#gaz #Energie #scumpiri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mulți retaileri mari din Republica Moldova, în frunte cu milionarul Mircea Baciu (Bomba) și afaceriștii discreți Iurii Starodubov și Vitalie Moraru (Maximum), cer impunerea de taxe vamale și TVA la toate coletele comandate online din afara țării, invocând concurența neloială. Aceștia dar și alții au participat la Clubului Presei Economice. În realitate, această mișcare pare mai degrabă o tentativă disperată de a opri schimbarea inevitabilă a pieței, în care consumatorul are din ce în ce mai mult acces la produse mai ieftine, mai diverse și livrate direct la ușă. E cel puțin ironic să vezi rețele care domină mallurile din Chișinău și au showroomuri de sute de metri pătrați plângându-se de „inechitate” pentru că Temu sau AliExpress livrează un telefon sau o pereche de adidași cu 30% mai ieftin. Dacă aceste magazine tradiționale ar fi oferit prețuri și servicii competitive, clienții nu s-ar fi orientat în masă spre online.

Mai grav este faptul că marii retaileri cer statului să-și folosească pârghiile pentru a le proteja profiturile, sub pretextul apărării bugetului public și al mediului economic local. Ei omit, desigur, să menționeze propriile practici de optimizare fiscală, importurile mascate sau forța de muncă plătită parțial la negru. De cealaltă parte, milioane de moldoveni profită de deschiderea pieței globale și comandă online nu pentru că vor să ocolească sistemul, ci pentru că piața locală nu le oferă nici varietate, nici calitate, nici prețuri decente. În loc să investească în digitalizare, în magazine online sau în îmbunătățirea serviciilor, acești retaileri preferă să ceară guvernului să-i apere de concurență.

În UE, problema a fost rezolvată nu prin interzicerea coletelor, ci prin integrarea giganților internaționali în sistemul fiscal european – vânzătorii plătesc TVA la sursă, iar datele despre colete sunt transmise digital. Moldova ar putea urma același model, fără a penaliza consumatorii. Dar în Moldova, marii jucători cer impozitarea tuturor coletelor, indiferent de valoare, sperând că taxele le vor readuce clienții pierduți. Aceasta este esența luptei: nu pentru buget, ci pentru controlul unei piețe care, încet, dar sigur, scapă din mâinile granzilor. Dacă se va da curs acestor presiuni, vom asista nu la protejarea economiei locale, ci la protejarea privilegiilor unei elite economice care nu vrea să concureze, ci să controleze.