Era energiei ieftine a apus. Dincolo de facturi, impactul se duce în „farfuriile” moldovenilor

24 Nov. 2021, 13:55
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
24 Nov. 2021, 13:55 // Actual //  bani.md

Fostul premier și actualul om de afaceri, Ion Sturza susține că energia ieftină s-a terminat. Or, aceasta generează scumpiri în lanț la produse și servicii, care sunt resimțite de consumatori, iar Republica Moldova nu este o excepție.

Generații întregi de acum încolo vor trebui să se acomodeze la costuri tot mai mari. Printre ele se află și moldovenii care nu au avut norocul să se nască pe un tărâm bogat în resurse primare de energie – gaz, petrol, cărbune. La începutul anului, gazul natural se tranzacționa cu 18 euro MWh, astăzi contractele la bursa de gaze de la Viena se încheie cu 87 de euro MWh. O creștere de 4,8 ori! Și faptul că pentru consumatorii moldoveni această creștere va fi doar de 3 ori pare o mană cerească”, afirmă Sturza.

Omul de afaceri e de părere că nu are sens să fie blamați speculanții de pe piețele libere, producătorii hrăpăreți sau că nu a bătut vântul în Europa.

Dar dacă să fim sinceri, ne-am făcut-o noi siguri cu capetele noastre puțin romantice. Salut din toată inima tranziția la energia (economia) verde. Cine nu-și dorește un mediu mai curat?! Dar… Tranziția trebuie să fie chibzuită și rațională. Sub presiunea deseori populistă a unei minorități incisive, în ultimii ani s-au abandonat total investițiile în resursele naturale și nu numai energetice. Nu sunt în trend. Activiștii au atacat la propriu companiile și băncile care doreau să continue să investească în exploatare și noi tehnologii. Energia atomică (cea mai puțin poluantă, de altfel) a fost predată blasfemiei publice”, a precizat Sturza.

Politica energiei verzi a dus la o penurie de energie și creștere de prețuri, dar și o inflație fără precedent în ultimele decenii. Lucru care a luat prin „surprindere” băncile centrale și guvernele.

Prețurile cresc în lanț la toate. Cât vor costa anul viitor alimentele dacă îngrășămintele minerale produse din gaz și motorina au crescut de două ori? Ce putem face noi ca și consumatori-victime? Să încercăm să ne acomodăm: economism, reducem consumul, ajustăm bugetele alocate, trecem la producție și servicii mai puțin consumatoare de energie. Nu e vorba de slănină, ci să ieșim din iarnă”, a opinat omul de afaceri.

Sturza susține că în prezent, provocarea  cea mai mare cade pe umerii guvernării. Guvernare care pare un pic „dusă” de evenimente, de multe ori panicată și reactivă.

Cel mai prost sfetnic este frica. Frica de a spune lucrurilor pe nume. Frica de a-i ajuta doar pe cei care într-adevăr nu se descurcă. Frica de a spune „niet” rușilor. Frica de a veni cu un plan de investiții și strategii de independență energetică. Și, nu în ultimul rând, frica de a evacua din sistem cârtițele care acționează în interesele Gazprom & Co. Frica… Orice criză este o oportunitate de a acționa! Moldova poate și trebuie să devină independentă energetic în 5-6 ani. Iluzii? Nu! Dar asta este altă poveste și provocare pentru guvernanți”, a concluzionat omul de afaceri.

16 Nov. 2026, 17:56
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
16 Nov. 2026, 17:56 // Actual //  Grîu Tatiana

Salariul minim pe țară va crește cu 700 de lei de la 1 ianuarie 2027. Un proiect de hotărâre a Guvernului, elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, prevede majorarea de la 6 300 la 7 000 de lei brut pe lună, adică o creștere de 11,1%.

Pentru o normă întreagă de 169 de ore în medie pe lună, salariul minim ar ajunge la 41,42 lei pe oră. Acolo unde legea prevede un program de lucru mai scurt de 40 de ore pe săptămână, tariful minim orar ar fi calculat împărțind cei 7 000 de lei la numărul mediu de ore lucrate lunar potrivit acelui program.

La consultările din 5 noiembrie au fost discutate trei variante pentru salariul minim pe țară, de 7 000, 7 300 și 7 600 de lei. Potrivit notei informative, bugetul pentru 2027 poate acoperi varianta de 7 000 de lei. O majorare mai mare ar necesita fie bani în plus, fie mutarea unor fonduri de la alte programe.

În sectorul bugetar, angajații cu salarii de bază sub 7 000 de lei vor primi o plată compensatorie. Ministerul Finanțelor estimează costurile suplimentare la 204 milioane de lei pentru 11 luni de plată. Peste 90% din costul compensațiilor ar reveni bugetelor locale, din care sunt plătiți angajați din învățământ, cultură și asistență socială.

Anterior, Confederația Națională a Sindicatelor și Confederația Națională a Patronatului au semnat o convenție colectivă prin care au stabilit un salariu minim de 7 600 de lei pe lună de la 1 ianuarie 2027, cu 600 de lei peste nivelul propus la nivel național.