Era energiei ieftine a apus. Dincolo de facturi, impactul se duce în „farfuriile” moldovenilor

Fostul premier și actualul om de afaceri, Ion Sturza susține că energia ieftină s-a terminat. Or, aceasta generează scumpiri în lanț la produse și servicii, care sunt resimțite de consumatori, iar Republica Moldova nu este o excepție.

Generații întregi de acum încolo vor trebui să se acomodeze la costuri tot mai mari. Printre ele se află și moldovenii care nu au avut norocul să se nască pe un tărâm bogat în resurse primare de energie – gaz, petrol, cărbune. La începutul anului, gazul natural se tranzacționa cu 18 euro MWh, astăzi contractele la bursa de gaze de la Viena se încheie cu 87 de euro MWh. O creștere de 4,8 ori! Și faptul că pentru consumatorii moldoveni această creștere va fi doar de 3 ori pare o mană cerească”, afirmă Sturza.

Omul de afaceri e de părere că nu are sens să fie blamați speculanții de pe piețele libere, producătorii hrăpăreți sau că nu a bătut vântul în Europa.

Dar dacă să fim sinceri, ne-am făcut-o noi siguri cu capetele noastre puțin romantice. Salut din toată inima tranziția la energia (economia) verde. Cine nu-și dorește un mediu mai curat?! Dar… Tranziția trebuie să fie chibzuită și rațională. Sub presiunea deseori populistă a unei minorități incisive, în ultimii ani s-au abandonat total investițiile în resursele naturale și nu numai energetice. Nu sunt în trend. Activiștii au atacat la propriu companiile și băncile care doreau să continue să investească în exploatare și noi tehnologii. Energia atomică (cea mai puțin poluantă, de altfel) a fost predată blasfemiei publice”, a precizat Sturza.

Politica energiei verzi a dus la o penurie de energie și creștere de prețuri, dar și o inflație fără precedent în ultimele decenii. Lucru care a luat prin „surprindere” băncile centrale și guvernele.

Prețurile cresc în lanț la toate. Cât vor costa anul viitor alimentele dacă îngrășămintele minerale produse din gaz și motorina au crescut de două ori? Ce putem face noi ca și consumatori-victime? Să încercăm să ne acomodăm: economism, reducem consumul, ajustăm bugetele alocate, trecem la producție și servicii mai puțin consumatoare de energie. Nu e vorba de slănină, ci să ieșim din iarnă”, a opinat omul de afaceri.

Sturza susține că în prezent, provocarea cea mai mare cade pe umerii guvernării. Guvernare care pare un pic „dusă” de evenimente, de multe ori panicată și reactivă.

Cel mai prost sfetnic este frica. Frica de a spune lucrurilor pe nume. Frica de a-i ajuta doar pe cei care într-adevăr nu se descurcă. Frica de a spune „niet” rușilor. Frica de a veni cu un plan de investiții și strategii de independență energetică. Și, nu în ultimul rând, frica de a evacua din sistem cârtițele care acționează în interesele Gazprom & Co. Frica… Orice criză este o oportunitate de a acționa! Moldova poate și trebuie să devină independentă energetic în 5-6 ani. Iluzii? Nu! Dar asta este altă poveste și provocare pentru guvernanți”, a concluzionat omul de afaceri.

#gaz #Energie #scumpiri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.