Se naște o nouă industrie! Cât costă reconversia unei mașini clasice în mașină electrică și primii jucători pe piață

Mașinile electrice sunt viitorul, însă electrificarea poate însemna trecutul pentru o întreagă industrie. Trendul electrificării poate aduce o nouă nișă: industria pentru conversia mașinilor vechi. Pe piață au apărut și primii jucători care prestează astfel de servicii, începând cu modele premium și până la cele obișnuite.

Peste tot în Europa și în Statele Unite apar companii care transformă modele clasice în mașini electrice curate. Trecerea la tehnologia electrică oferă jucătorilor mici o nișă de oportunități. În acest proces, unele companii de conversie electrică reînvie mașinile clasice din anii 1960 pentru a fi conduse în orașe unde sunt restricții de viteză sau interdicții legate de poluare.

Există aproximativ 5 milioane de mașini clasice doar pe piața americană. La nivel global, sunt 2 miliarde de mașini cu motare cu ardere internă.

Pentru mașini de colecție, mărci premium, se poate ajunge și la un cost de un milion de euro.

Firme precum compania franceză Transition-One oferă kituri simple pentru a electrifica modele de masă precum Fiat 500. Astfel, mașinile ieftine pot fi modernizate în patru ore pentru mai puțin de 8.000 de euro, ba chiar sub 5.000, dacă există o subvenție de stat.

Un alt exemplu de companie ce prestează astfel de servicii este start up-ul britanic Lunaz. Acesta făcut un pas suplimentar – merge către vehiculele comerciale. Printr-o rundă de finanțare privată, la care a participat și David Beckham a obținut bani, iar acum construiește o nouă fabrică aproape de Silverstone pentru a transforma anual peste 1.000 de camioane de gunoi echipate cu motoare diesel în modele cu propulsie electrică. Compania caută în prezent locații pentru o fabrică în Statele Unite și una în Europa continentală.

#electrificare #industrie #masini electrice

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu dispune în prezent de o industrie de apărare în sens clasic, însă autoritățile recunosc necesitatea dezvoltării acestui sector și intenționează să valorifice industriile cu dublă utilizare care pot deveni atractive pentru partenerii internaționali. Declarația aparține lui Valeriu Mija, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, făcută în timpul unui briefing dedicat summitului NATO de la Haga.

Întrebat despre strategia națională de apărare și despre conexiunile dintre industria locală și lanțurile valorice europene și euroatlantice, Mija a confirmat că Republica Moldova „nu are industrie de apărare clasică”, dar că „lucrurile se mișcă” în direcția integrării în rețelele europene. El a subliniat că documentul strategic include obiective pentru dezvoltarea acestui sector și o cooperare mai strânsă cu Uniunea Europeană și NATO.

„Avem foarte multe industrii cu destinații duble care pot fi catalogate ca mărfuri strategice și care reprezintă interes pentru parteneri”, a explicat oficialul. Potrivit lui, Moldova acționează pe trei filiere: bilaterală, NATO și UE. În cadrul colaborării cu Bruxellesul se lucrează la ajustarea standardelor și identificarea oportunităților concrete de integrare în lanțurile de producție de apărare.

Mija a mai menționat că noua strategie se corelează cu planul de creștere economică dezvoltat de Ministerul Dezvoltării Economice, care vizează stimularea industriilor cu destinație dublă – atât pentru piața civilă, cât și pentru necesități de securitate.

„Pentru Moldova, acest efort ar însemna locuri de muncă, dezvoltare economică și creșterea rezilienței. Pentru parteneri – acces la produse strategice competitive”, a afirmat oficialul.

În contextul în care bugetele de apărare europene au scăzut de trei ori în ultimele decenii, iar cele din Asia au crescut exponențial, NATO și UE încep să investească tot mai mult în revitalizarea capacităților industriale militare. Moldova vrea să prindă acest tren și să contribuie cu propriile resurse intelectuale și capacități industriale emergente.