Moldovenii plătesc printre cele mai mici prețuri la electricitate din Europa de Est

Moldovenii plătesc printre cele mai mici prețuri la electricitate din Europa de Est, potrivit unui raport compilat pe baza tarifelor practicate în peste 200 de țări și jurisdicții din întreaga lume, analizat de bani.md. Republica Moldova se află pe locul trei în regiune în funcție de costul mediu pe kilowatt-oră (Kwh) și pe locul 58 la nivel global cu un preț de 0,085 dolari/Kwh, relevă studiul Cable.co.uk.

Studiul analizează peste 3.800 de tarife la energia electrică practicate în 230 de țări și jurisdicții începând cu luna iunie, costul mediu pe Kwh fiind calculat în baza a până la 60 de tarife individuale din fiecare țară. În cazul României, studiul analizează 59 de tarife, valabile la 11 august.

Cele mai mici prețuri la electricitate în Europa de Est, regiune în care este inclusă și Grecia, sunt plătite de consumatorii din Serbia (0,061 dolari/Kwh), Polonia (0,070 dolari/Kwh) și Republica Moldova (0,085 dolari/Kwh).

România, țara vecină achită printre cele mai mari prețuri la curentul electric din Europa de Est și se află pe antepenultimul loc în regiune în funcție de costul mediu pe kilowatt-oră (Kwh) și ocupă locul 103 la nivel global, cu un preț de 0,134 dolari/Kwh.

În vestul Europei, costul mediu pe Kwh ajunge la 0,194 dolari, cele mai mici tarife fiind observate în Norvegia (0,093 dolari/Kwh), Insulele Åland (0,118 dolari/Kwh) și Andorra (0,127 dolari/Kwh), iar cele mai ridicate în Olanda (0,282 dolari/Kwh), Germania (0,323 dolari/Kwh) și Danemarca (0,350 dolari/Kwh). În ceea ce privește clasamentul global, cele mai mici prețuri sunt plătite de locuitorii din Libia (0,007 dolari/Kwh), Angola (0,013 dolari/Kwh), Sudan (0,014 dolari/Kwh) și Kârgâstan (0,017 dolari/Kwh), iar cele mai mari în țările insulare din Oceania (între 0,443 și 0,692 dolari/Kwh). Media globală se situează la 0,165 dolari/Kwh.

#curent #pret #top

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina