Moldovenii plătesc printre cele mai mici prețuri la electricitate din Europa de Est

Moldovenii plătesc printre cele mai mici prețuri la electricitate din Europa de Est, potrivit unui raport compilat pe baza tarifelor practicate în peste 200 de țări și jurisdicții din întreaga lume, analizat de bani.md. Republica Moldova se află pe locul trei în regiune în funcție de costul mediu pe kilowatt-oră (Kwh) și pe locul 58 la nivel global cu un preț de 0,085 dolari/Kwh, relevă studiul Cable.co.uk.

Studiul analizează peste 3.800 de tarife la energia electrică practicate în 230 de țări și jurisdicții începând cu luna iunie, costul mediu pe Kwh fiind calculat în baza a până la 60 de tarife individuale din fiecare țară. În cazul României, studiul analizează 59 de tarife, valabile la 11 august.

Cele mai mici prețuri la electricitate în Europa de Est, regiune în care este inclusă și Grecia, sunt plătite de consumatorii din Serbia (0,061 dolari/Kwh), Polonia (0,070 dolari/Kwh) și Republica Moldova (0,085 dolari/Kwh).

România, țara vecină achită printre cele mai mari prețuri la curentul electric din Europa de Est și se află pe antepenultimul loc în regiune în funcție de costul mediu pe kilowatt-oră (Kwh) și ocupă locul 103 la nivel global, cu un preț de 0,134 dolari/Kwh.

În vestul Europei, costul mediu pe Kwh ajunge la 0,194 dolari, cele mai mici tarife fiind observate în Norvegia (0,093 dolari/Kwh), Insulele Åland (0,118 dolari/Kwh) și Andorra (0,127 dolari/Kwh), iar cele mai ridicate în Olanda (0,282 dolari/Kwh), Germania (0,323 dolari/Kwh) și Danemarca (0,350 dolari/Kwh). În ceea ce privește clasamentul global, cele mai mici prețuri sunt plătite de locuitorii din Libia (0,007 dolari/Kwh), Angola (0,013 dolari/Kwh), Sudan (0,014 dolari/Kwh) și Kârgâstan (0,017 dolari/Kwh), iar cele mai mari în țările insulare din Oceania (între 0,443 și 0,692 dolari/Kwh). Media globală se situează la 0,165 dolari/Kwh.

#curent #pret #top

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.