Banca Centrală Europeană va schimba design-ul bancnotelor EURO pentru prima dată în 20 de ani. Cum vor alege temele

Banca Centrală Europeană (BCE) va selecta un nou design pentru bancnotele euro până în 2024. Moneda zonei euro a fost introdusă pentru prima dată în 1999, iar monedele și bancnotele au fost lansate în 2002.

„După 20 de ani, este timpul să revizuim aspectul bancnotelor noastre pentru a le face mai ușor de înțeles de către europenii de toate vârstele și din toate mediile”, a declarat președintele BCE, Christine Lagarde, într-un comunicat. „Acestea reprezintă un simbol tangibil și vizibil al faptului că suntem uniți în Europa, în special în perioade de criză, iar cererea pentru ele este încă foarte mare”, adaugă acesta.

În prezent, bancnotele EURO se bazează pe tema „epocii și stilurilor”, reprezentată de ferestre, uși și poduri, a precizat BCE, citat de euronews.com.

Banca cu sediul la Frankfurt va crea grupuri de discuții pentru a colecta opinii de la persoane din întreaga zonă euro cu privire la posibile teme pentru viitoarele bancnote.

Un grup consultativ format din câte un expert din fiecare țară din zona euro va prezenta apoi o listă scurtă de noi teme. Experții provin din domenii precum istoria, științele naturale și sociale, artele vizuale și tehnologia.

Consiliul guvernatorilor BCE va lua o decizie finală înainte ca noile bancnote să fie emise până în 2024.

„Dorim să dezvoltăm bancnote euro cu care cetățenii europeni să se identifice și pe care să fie mândri să le folosească drept monedă”, a declarat Fabio Panetta, membru al Comitetului executiv al BCE, într-un comunicat.

„Procesul de reproiectare a bancnotelor euro se va desfășura în paralel cu investigația noastră privind un euro digital. Ambele proiecte au ca scop îndeplinirea mandatului nostru de a oferi europenilor bani siguri și securizați”.

O purtătoare de cuvânt a declarat pentru Euronews că aceasta este prima reproiectare completă a bancnotelor euro din ultimele două decenii.

„De la lansarea bancnotelor euro, aceasta este prima dată când lansăm procesul de reproiectare a temelor și a designului bancnotelor euro”, a spus ea. „Anterior, cu seria 2 Europa, am reîmprospătat doar designul pentru a acomoda o serie de elemente de siguranță noi și îmbunătățite, care vor facilita, de asemenea, diferențierea între cele două serii existente”.

#bancnote #Christine Lagarde #euro #design

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.