Elizabeth Holmes, miliardară la 30 de ani, faliment la 34 spune că nu și-a mințit niciodată investitorii

Fondatoarea Theranos, Elizabeth Holmes, a mărturisit că „nu și-a mințit niciodată” investitorii, deoarece echipa ei de apărare și-a susținut cazul în procesul ei pentru fraudă penală, transmite BBC.

Holmes, în vârstă de 37 de ani, a pledat nevinovată pentru acuzațiile precum că ar fi mințit despre firma sa, inclusiv că tehnologia acesteia ar putea detecta boli cu câteva picături de sânge.

Procurorii spun că ea a păcălit cu bună știință investitorii și pacienții. În apărarea ei, Holmes spune că a fost doar o femeie de afaceri naivă a cărei firmă a eșuat.

La moment, Holmes se confruntă cu 11 acuzații de fraudă și conspirație. Fiecare cap de judecată presupune o pedeapsă maximă de 20 de ani de închisoare. Pe parcursul a șapte zile de mărturie, Holmes a recunoscut că s-au făcut greșeli, dar a insistat că nu a mințit investitorii sau pacienții.

Întrebată miercuri de avocatul ei dacă a făcut vreodată pacienții să creadă că Theranos ar putea oferi servicii de testare a sănătății despre care știa că nu, ea a răspuns: „Desigur că nu”.

Firma, evaluată la un moment dat la 9 miliarde de dolari a fost cândva unul dintre cele mai cotate start-upuri din Silicon Valley, datorită promisiunii sale de a revoluționa industria sănătății. Dar Theranos a început să se destrame în 2016, după ce o investigație Wall Street Journal a raportat că tehnologia sa de bază de testare a sângelui nu a funcționat.

Procurorii încearcă să convingă juriul că Holmes era conștientă despre faptul că înșală oamenii.

Sub interogatoriu, ea a recunoscut că au existat erori într-o povestire de pe coperta revistei Fortune din 2014 a jurnalistului Roger Parloff, care l-a ajutat pe tânărul fondator să ajungă la celebritate.

Marți, procurorul adjunct al SUA Robert Leach i-a arătat doamnei Holmes o linie din poveste, care spunea că compania a oferit peste 200 de teste de diagnosticare folosind tehnologia Theranos.

Holmes a mărturisit săptămâna trecută că până în 2014, Theranos a început să folosească aparate terțe pentru majoritatea analizelor de sânge.

Ea nu a avut o explicație clară pentru ce investitorilor li s-a dat o estimare a veniturilor de aproape 1 miliard de dolari în 2015, când estimările interne erau mult mai mici – în jur de 113 de milioane de dolari. Și ea a contestat afirmațiile conform cărora i-a mințit pe potențialii investitori despre utilizarea dispozitivelor Theranos în elicopterele militare.

#Theranos #Elizabeth Holmes #investitori #afacere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.