Moldova capturată în era lui Plahotniuc. Sturza: Mii de funcționari primeau plicuri. În top erau și unii de la CC

09 Dec. 2021, 14:43
 // Categoria: Slider // Autor:  bani.md
09 Dec. 2021, 14:43 // Slider //  bani.md

Pe timpul guvernării Partidului Democrat, liderul formațiunii, Vlad Plahotniuc a capturat instituțiile statului, iar bugetul unui partid se ridica la peste un milion de euro. Bani erau direcționați pentru salariile în plic ale funcționarilor, explică fostul premier și actualul om de afaceri, Ion Sturza, care a comentat recenta majorare de salarii ale judecătorilor constituționali.

În perioada mai puțin faimoasă de capturare a statului, un ministru proaspăt trimis la plimbare de către Plaha, pentru umblatul la borcanul cu miere fără voia stăpânului, îmi povestea cu multă umilință că a fost cruțat și i se va mai plăti și solda încă pe șase luni. Cât? Zece mii de USD pe lună în plic. Vine curierul și pac… plicul cu solda! Un șef de organizație sportivă se tot crucea, vine solda de la Plaha, doar că în bancnote mărunte – de 5 și de 10 lei. Și culmea! În pungi cu sigla cu trei trandafiri”, explică Sturza.

În opinia omului de afaceri, așa a funcționat Republica Moldova, iar în prezent acest sistem este în pericol.

Mii de funcționari publici de toate rangurile: activiști de partid, procurori, polițiști, judecători, influenceri, jurnaliști, bloggeri, lunar, primeau „plicuri”. De la câteva sute de euro la zeci de mii. În top erau și unii de la CC. La un moment dat, când încă mai era și Filat în scenă, se făcea un fel de aucțion, cine dă mai mult. Dacă la începuturi, prin 2010, bugetul la negru al unui partid „mare” era de 300-400 mii de euro, păi în 2019 ajunsese la 1-1,2 milioane lunar!”, a punctat Sturza.

Fostul premier afirmă că la acea vreme exista o corupție generalizată

În plus, de la corupție generalizată, dar foarte bine controlată de Plaha & Co mai cădeau „firimituri” și la alții. Din subvenții, investiții, vamă, fisc… Astăzi, acest „sistem” e în mare pericol! Cel puțin, cu plicurile de la partid. Mai e ceva la socialiști și Șor. Jale mare! Culmea e că cei mai mari contestatari ai măririi salariilor celor de la CC, parlament și (ce obrăznicie!) șefului statului sunt cei care au beneficiat ani la rândul de „plicuri”. Și a fost OK moral și corect social”, a opinat omul de afaceri.

Fostul premier se întreabă retoric, „Dar cât de moral este ca noi, cetățenii, să angajăm și să încredințăm soarta și viața noastră unui șef de stat pe care îl plătim cu… 800 de euro. Mai puțin decât un inginer începător de la mine din fabrică. Un ministru care gestionează bugete de miliarde – cu 700 de euro? Nu ar fi mai util să discutăm despre această situație bizară când cei aleși de noi sunt plătiți mai rău ca o angajată din alimentația publică de la Piața Centrală? Vrem performanță, vrem integritate? Păi pe stomacul gol și cu pantalonii rupți în fund e mai greu…”

Omul de afaceri spune că cu majorarea salariului judecătorilor de la Curtea Constituțională s-a greșit. „Prea mare a fost „pasul”, prea puțină transparență și explicații. Cineva a venit și s-a impus, cam brutal și lipsit de simț politic. Ca rezultat, avem o primă fractura  între „ramuri”. A meritat?”

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!