Pentru roşiile şi alte legume sau fructe care ar trebui să ajungă pe mesele europenilor la sfârşitul iernii şi începutul primăverii se duce o bătălie pe viaţă şi pe moarte. Actuala criză a gazelor naturale şi energiei înseamnă moarte sigură pentru anumite afaceri agricole, cum sunt cele ale fermierilor cu sere din zonele mai reci ale Europei.

Pentru cum ar putea fi peste câteva luni pe piaţa europeană a legumelor, ce se întâmplă acum în India şi alte state din acea regiune ar putea fi un bun reper. La sfârşitul lunii trecute roşiile s-au scumpit atât de mult în unele oraşe indiene încât presa locală scria că aceste legume au devenit noul petrol. Explozia preţurilor, care a cuprins o gamă largă de legume, s-a produs după scumpirea carburanţilor, dar şi în urmă unor ploi şi inundaţii persistente, arată India Times, citat de Ziarul Finanaciar.

India nu este un stat bogat, iar rezultatul a fost prăbuşirea vânzărilor. În decembrie, în cel puţin o regiune un kilogram de roşii, legume de bază în meniul indienilor, a ajuns să coste cât un litru de benzină. În mod normal, în India sezonul roşiilor durează din ianuarie până în aprilie. Din cauza preţurilor prea mari, mai multe restaurante din sudul ţării au scos din meniu unele feluri de mâncare pe bază de tomate.

În Europa, relieful pieţei legumelor livrate în lunile de iarnă şi primăvară este pe cale să se schimbe radical. Pe de o parte, producătorii mari din nordul continentului, cum sunt Danemarca, Olanda şi Polonia, au probleme din cauza preţurilor prea mari ale energiei şi gazelor naturale cu care-şi încălzesc şi iluminează serele. S-au scumpit şi îngrăşămintele chimice. Pe de alta, producătorii mai ieftini din regiunile mai calde ale Europei sau din zonele învecinate continentului abia aşteaptă să acopere eventualele breşe create de criză.

O problemă este că şi unii dintre ei au dificultăţi cu preţurile mari ale energiei. În Danemarca, producţia de roşii de iarnă s-a redus cu 40%, scrie Horti Daily. Aceasta deoarece „preţurile gazelor naturale au crescut cu 750%, iar cele ale electricităţii s-au dublat“, după cum explică Mads Ulrik, director la compania agricolă de sere Alfred Pedersen & Son care, din cauza perspectivelor brusc mai întunecate, a trimis  în şomaj 30 de angajaţi calificaţi dintr-un total de 300 de persoane.

Legumele daneze sunt de obicei mai scumpe deoarece sunt produse în condiţii mai prietenoase cu mediul. Horti Daily notează că preţurile gazelor şi electricităţii afectează industria serelor în multe state nord-europene. Sectorul este obişnuit cu fluctuaţiile de preţ, dar cele de acum sunt extreme. Costurile cu energia sunt la maxime absolute şi au ajuns aici foarte rapid. Nu a fost timp pentru adaptare.

Pentru că anul trecut gazele s-au ieftinit foarte mult, mulţi cultivatori au renunţat la contractele cu preţ fix şi au ales achiziţii la zi. Iar criza energiei i-a prins cu aceste contracte, iar preţurile la zi sunt acum la maxime istorice. La Alfred Pedersen, unele sere au rămas pur şi simplu goale şi vor sta aşa până la începerea sezonului de primăvară.

„Este furtuna perfectă. Costurile în creştere i-au făcut pe clienţi să se teamă că vânzările din magazinele lor se vor reduce şi de aceea şi-au diminuat comenzile, iar noi ne-am redus producţia“, explică Mads Ulrik. Firma produce acum doar cât să acopere contractele curente. Din cauza livrărilor mai mici, preţurile din supermarketuri, inevitabil, vor creşte.

În Olanda, deja din octombrie producătorii de legume se plângeau că serele le sunt goale din cauza costurilor prea mari şi că nu ştiu când vor relua plantările.

Ei se temeau că din cauza preţurilor prea mari pe care ar fi forţaţi să le ceară, supermarketurile din Olanda vor prefera să cumpere marfă mai ieftină – roşii, castraveţi, fructe şi flori – din, spre exemplu, Spania cea însorită. În noiembrie, marfa olandeză începea deja să dispară de pe rafturi, fiind înlocuită cu legume spaniole. Dar producătorii spanioli şi-au dat seama de oportunitate şi au majorat preţurile. Astfel, roşiile spaniole au ajuns să coste mai mult decât cele olandeze. Spaţiul lăsat liber de producătorii olandezi este ocupat şi de legumele importate din Turcia.

În Spania, de goana fermierilor către piaţele mai scumpe nord-europene profită producătorii mai ieftini din Maroc. Analiştii atrag atenţia că marocanii atacă puternic piaţa europeană. Producătorii lor sunt ajutaţi de guvern şi de forţa de muncă de opt ori mai ieftină decât, spre exemplu, cea din Sicilia. În Polonia, fermele de sere se plâng că sunt forţate să se închidă din cauza costurilor mari ale încălzirii şi iluminatului,, iar fermierii se aşteaptă la o invazie de legume spaniole şi turceşti. Şi în Ucraina fermele de sere se plâng că le pândeşte falimentul.