Criza energiei a provocat un război al tomatelor în Europa. Costurile mari au redus și scumpit producția

Pentru roşiile şi alte legume sau fructe care ar trebui să ajungă pe mesele europenilor la sfârşitul iernii şi începutul primăverii se duce o bătălie pe viaţă şi pe moarte. Actuala criză a gazelor naturale şi energiei înseamnă moarte sigură pentru anumite afaceri agricole, cum sunt cele ale fermierilor cu sere din zonele mai reci ale Europei.

Pentru cum ar putea fi peste câteva luni pe piaţa europeană a legumelor, ce se întâmplă acum în India şi alte state din acea regiune ar putea fi un bun reper. La sfârşitul lunii trecute roşiile s-au scumpit atât de mult în unele oraşe indiene încât presa locală scria că aceste legume au devenit noul petrol. Explozia preţurilor, care a cuprins o gamă largă de legume, s-a produs după scumpirea carburanţilor, dar şi în urmă unor ploi şi inundaţii persistente, arată India Times, citat de Ziarul Finanaciar.

India nu este un stat bogat, iar rezultatul a fost prăbuşirea vânzărilor. În decembrie, în cel puţin o regiune un kilogram de roşii, legume de bază în meniul indienilor, a ajuns să coste cât un litru de benzină. În mod normal, în India sezonul roşiilor durează din ianuarie până în aprilie. Din cauza preţurilor prea mari, mai multe restaurante din sudul ţării au scos din meniu unele feluri de mâncare pe bază de tomate.

În Europa, relieful pieţei legumelor livrate în lunile de iarnă şi primăvară este pe cale să se schimbe radical. Pe de o parte, producătorii mari din nordul continentului, cum sunt Danemarca, Olanda şi Polonia, au probleme din cauza preţurilor prea mari ale energiei şi gazelor naturale cu care-şi încălzesc şi iluminează serele. S-au scumpit şi îngrăşămintele chimice. Pe de alta, producătorii mai ieftini din regiunile mai calde ale Europei sau din zonele învecinate continentului abia aşteaptă să acopere eventualele breşe create de criză.

O problemă este că şi unii dintre ei au dificultăţi cu preţurile mari ale energiei. În Danemarca, producţia de roşii de iarnă s-a redus cu 40%, scrie Horti Daily. Aceasta deoarece „preţurile gazelor naturale au crescut cu 750%, iar cele ale electricităţii s-au dublat“, după cum explică Mads Ulrik, director la compania agricolă de sere Alfred Pedersen & Son care, din cauza perspectivelor brusc mai întunecate, a trimis în şomaj 30 de angajaţi calificaţi dintr-un total de 300 de persoane.

Legumele daneze sunt de obicei mai scumpe deoarece sunt produse în condiţii mai prietenoase cu mediul. Horti Daily notează că preţurile gazelor şi electricităţii afectează industria serelor în multe state nord-europene. Sectorul este obişnuit cu fluctuaţiile de preţ, dar cele de acum sunt extreme. Costurile cu energia sunt la maxime absolute şi au ajuns aici foarte rapid. Nu a fost timp pentru adaptare.

Pentru că anul trecut gazele s-au ieftinit foarte mult, mulţi cultivatori au renunţat la contractele cu preţ fix şi au ales achiziţii la zi. Iar criza energiei i-a prins cu aceste contracte, iar preţurile la zi sunt acum la maxime istorice. La Alfred Pedersen, unele sere au rămas pur şi simplu goale şi vor sta aşa până la începerea sezonului de primăvară.

„Este furtuna perfectă. Costurile în creştere i-au făcut pe clienţi să se teamă că vânzările din magazinele lor se vor reduce şi de aceea şi-au diminuat comenzile, iar noi ne-am redus producţia“, explică Mads Ulrik. Firma produce acum doar cât să acopere contractele curente. Din cauza livrărilor mai mici, preţurile din supermarketuri, inevitabil, vor creşte.

În Olanda, deja din octombrie producătorii de legume se plângeau că serele le sunt goale din cauza costurilor prea mari şi că nu ştiu când vor relua plantările.

Ei se temeau că din cauza preţurilor prea mari pe care ar fi forţaţi să le ceară, supermarketurile din Olanda vor prefera să cumpere marfă mai ieftină – roşii, castraveţi, fructe şi flori – din, spre exemplu, Spania cea însorită. În noiembrie, marfa olandeză începea deja să dispară de pe rafturi, fiind înlocuită cu legume spaniole. Dar producătorii spanioli şi-au dat seama de oportunitate şi au majorat preţurile. Astfel, roşiile spaniole au ajuns să coste mai mult decât cele olandeze. Spaţiul lăsat liber de producătorii olandezi este ocupat şi de legumele importate din Turcia.

În Spania, de goana fermierilor către piaţele mai scumpe nord-europene profită producătorii mai ieftini din Maroc. Analiştii atrag atenţia că marocanii atacă puternic piaţa europeană. Producătorii lor sunt ajutaţi de guvern şi de forţa de muncă de opt ori mai ieftină decât, spre exemplu, cea din Sicilia. În Polonia, fermele de sere se plâng că sunt forţate să se închidă din cauza costurilor mari ale încălzirii şi iluminatului,, iar fermierii se aşteaptă la o invazie de legume spaniole şi turceşti. Şi în Ucraina fermele de sere se plâng că le pândeşte falimentul.

#tomate #scumpe #productie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Extinderea pe piața din România nu este un pas de imagine, ci rezultatul unui proces construit în timp, cu decizii asumate și investiții consistente. Fondatorul INAMSTRO, Vitalie Verejan, vorbește într-un interviu pentru The List despre cum o companie din Republica Moldova ajunge să se poziționeze într-o piață mai mare și mai competitivă, unde nu contează prezența, ci capacitatea de a livra constant proiecte relevante.

Pe lângă Republica Moldova, compania INAMSTRO dezvoltă astăzi proiecte în mai multe orașe din România, după ce a intrat inițial pe piața din Iași și a continuat cu Brașov și București. Parcurs, care potrivit fondatorului Vitalie Verejan, nu a fost construit pe un plan rigid, ci pe decizii adaptate la context.

„Extinderea nu a pornit de la o strategie fixă, stabilită din start, ci mai degrabă dintr-o adaptare continuă la oportunitățile care au apărut pe parcurs. Am urmărit atent piața, am analizat fiecare context și am ales să intrăm acolo unde am simțit că putem aduce valoare reală”, afirmă Vitalie Verejan.

Investițiile companiei INAMSTRO în România au ajuns la aproximativ 20 de milioane de euro, un nivel care reflectă atât angajamentul pe termen lung, cât și încrederea în potențialul pieței. În același timp, antreprenorul recunoaște că intrarea pe această piață vine cu provocări reale, mai ales pentru un jucător care trebuie să își reconstruiască poziția de la zero.

„Un business nu se transferă pur și simplu, dar se construiește din nou. Nu ai în spate decât experiența, restul le iei de la zero”, explică acesta, descriind o piață matură, competitivă și cu așteptări ridicate din partea clienților.

Modelul de dezvoltare al companiei se bazează în mare parte pe capital propriu, în contextul în care accesul la finanțare bancară pentru proiecte imobiliare este limitat. Ritmul lucrărilor depinde și de vânzări, iar acest echilibru oferă stabilitate proiectelor.

„Capitalul propriu susține etapele inițiale și oferă stabilitate, iar vânzările asigură continuitatea și un ritm constant al lucrărilor”, punctează fondatorul INAMSTRO.

Diferența pe care compania încearcă să o aducă pe piață ține de modul în care sunt gândite proiectele, de la concept până la execuție. Accentul cade pe arhitectură, pe calitatea materialelor și pe experiența locuirii, nu doar pe viteza de vânzare.

„Nu pornim de la ideea de „ce se vinde mai repede”, ci de la „ce merită construit””, spune Vitalie Verejan, subliniind că această abordare se vede în proiectele dezvoltate în București, inclusiv în concepte care integrează arhitectura cu elemente artistice și funcționale.

Pe partea de cerere, fondatorul companiei spune că observă o schimbare importantă în comportamentul clienților din România, unde tot mai mulți cumpărători aleg locuințele pentru uz propriu, pe termen lung.

„Vedem însă tot mai clar o tendință: mulți cumpără pentru a locui, pentru ei și pentru generațiile următoare. Pentru noi, acesta este un semnal important, care ne arată că produsul răspunde unor nevoi reale, nu doar unui interes de moment”, afirmă antreprenorul.

Experiența pe această piață a inclus și situații complicate, inclusiv în relația cu administrația locală, însă acestea sunt privite de Vitalie Verejan drept etape necesare în procesul de dezvoltare.

„Nu ne oprim atunci când lucrurile nu merg conform planului, ci căutăm soluții și ne ajustăm direcția”, spune Verejan, accentuând importanța adaptării într-un mediu care funcționează după reguli diferite.

Pentru următorii ani, strategia companiei nu vizează o creștere accelerată, ci o consolidare atentă a poziției pe piața din România, prin proiecte care își păstrează valoarea în timp și prin parteneriate stabile.

„Nu urmărim o expansiune rapidă, ci una stabilă, în care fiecare proiect livrat devine un argument pentru următorul”, concluzionează fondatorul INAMSTRO, descriind un model de dezvoltare care mizează pe consistență și rezultate pe termen lung.

INAMSTRO este o companie de dezvoltare imobiliară din Republica Moldova, cu o activitate de peste 20 de ani, construită prin proiecte care au mizat pe calitate și poziționare pe termen lung. Extinderea în România a început în 2019, odată cu lansarea primelor proiecte în Iași, un pas făcut după consolidarea experienței pe piața din Chișinău.

Ulterior, compania și-a continuat dezvoltarea în Brașov și București, unde derulează proiecte rezidențiale și își consolidează treptat prezența într-o piață mai competitivă și mai matură.