Ministerul Economiei își ”asumă” succesele și bugetele zonelor antreprenoriatului liber

Ministerul Economiei și Infrastructurii și-a dat, pe semne, cea mai adecvată apreciere: structura sa operațională este ”austeră și insuficientă”. Această apreciere se conține în Conceptul de reformare a Agenției pentru investiții, elaborat de Minister. Iar pentru că Ministerul Economiei duce lipsă de oameni calificați (de fapt, ca și multe alte structuri de stat), să gândească ambițios se pare că nu este în stare. Altfel cum să explicam faptul că esența Conceptului elaborat de instituție de reformare a Agenției pentru investiții se rezumă la ”naționalizarea” Zonelor Economice Libere (ZEL) din Moldova?

Scrisoarea cu descrierea Conceptului, copia căruia o deține redacția agenției InfoMarket, prevede transmiterea tuturor ZEL, iar toate sunt eficiente și profitabile, sub controlul Agenției pentru investiții, care este ineficientă și finanțată de la bugetul de stat: altfel de ce ar fi nevoie să fie reformată?

Conducerea actuală a Ministerului Economiei a inventat să-și ”asume” succesele și, cel mai important, bugetele Zonelor antreprenoriatului liber, transmițând gestiunea acestora Agenției pentru investiții. Și bugetele joacă aici nu un ultim rol: cel al Agenției pentru investiții este de 17,6 mln lei pe an, iar ale administrațiilor celor șapte ZEL – 35,7 mln lei pe an. Dar! Agenția este finanțată de la bugetul de stat, iar toate ZEL-urile activează după principiul autofinanțării: din contul atragerii investitorilor și prestarea acestora a serviciilor necesare pentru activitatea lor, scrie infomarket.md.

Din punct din vedere istoric, dezvoltarea Zonelor antreprenoriatului liber în Moldova s-a mișcat destul de lent. Legea privind ZEL a fost adoptată încă în 2001, dar activitatea principală în zone a început abia în 2010. Pe parcursul celor 12 ani care au trecut, acest model de atragere a investițiilor în țară, crearea locurilor de muncă, majorarea alocațiilor la bugetul de stat și creșterea exporturilor s-au manifestat excelent.

În prezent, în Moldova activează șapte ZEL-uri: Bălți, Ungheni-Business, Expo-Business-Chișinău, Valcaneș, Tvardița, Taraclia și Otaci-Business, care dispun de 38 de subzone active în toată țara.

Rezultatele activității lor în cifre (date pentru 2020):

– Cota exportului tuturor ZEL în volumul total al exporturilor economiei naționale – 22,3%.
– Cota exportului producției industriale a tuturor ZEL în volumul exportului industrial al Moldovei – 39,9%.
– Cota fabricării producției industriale de către toate cele șapte ZEL în volumul total al producției din Moldova.
– Cota angajaților de la toate ZEL-urile din țară, comparativ cu numărul populației ocupate din țară – 12,6%.

Și în cifre absolute:

– Volumul vânzărilor tuturor ZEL-urilor – 10,8 mlrd lei.
– Volumul exportului – 9,6 mlrd lei.
– Numărul angajaților din toate ZEL-urile – 16,3 mii oameni.
– Impozite plătite la bugetul de stat – 631 mln lei.

Și această dinamică este pozitivă din an în an. Unii indicatori s-au redus puțin în 2020 din motive obiective – pandemia, dar, în general, dinamica indicatorilor din ZEL-uri a fost anul trecut mai mare decât în medie pe economia Moldovei.

Oare ce din indicatorii de mai sus ai activității ZEL, reglementată de legislația țării, nu aranjează Ministerul Economiei. Probabil că nici Ministerul Economiei, nici Agenția pentru investiții nu se pot lăuda cu astfel de succese. Mai ales că și zonele economice s-au consolidat în ultimii 12 ani, pe an ce trece aici apar tot mai mulți investitori rezidenți și, desigur, în zonele economice libere sunt bugete administrative.

În conceptul elaborat de minister așa și scrie: la comasarea Agenției pentru investiții cu toate cele șapte ZEL, bugetul noii structuri va ajunge la peste 53 mln lei (17,6 mln lei de la bugetul de stat, care sunt destinate Agenției și 35,7 mln lei de la șapte ZEL).

De asemenea, se propune să fie ”soluționată” și problema cadrelor. La Agenție pentru investiții (ca și în multe alte structuri) lipsesc specialiști. Dar Ministerul Economiei consideră că va putea completa statele de personal ale acesteia, în același timp și ale ministerului, din contul specialiștilor care acum muncesc în administrația ZEL.

Tabelul ”optimizării” personalului, prezentat în Concept:

Se vede că numărul angajaților nu se schimbă. Se schimbă doar locul lor de muncă sau unde vor munci. E o schemă perfectă de ”optimizare”! Fără să mai vorbim că în administrațiile ZEL mai este și personal tehnic: instalatori, electricieni, etc., care acum vor trebui să muncească la Agenția pentru investiții sau la Ministerul Economiei…

De ”optimizarea” personalului are nevoie doar Ministerul Economiei și Agenția pentru investiții, deoarece personalul ZEL nu are nevoie de aceasta: zonele economice libere sunt la autofinanțare, unde se aplică legile economiei de piață, inclusiv în privința personalului.

Întrebarea principală, la care Conceptul nu oferă un răspuns (sau îl evită?) este cum vor aprecia această inițiativă rezidenții – investitorii străini? În prezent, ei conlucrează la direct cu administrațiile zonelor economice libere, activitatea și atribuțiile cărora sunt reglementate strict de legislația în vigoare. Pentru ei este clar cum și cu cine să lucreze.

Astăzi, în toate cele șapte ZEL ale Moldovei activează în jur de 230 de investitori străini, care în toți anii de existență a zonelor economice libere din Moldova au investit în ele peste 460 mln USD (datele de la 31.12.2020). Faptul că aceștia și-au deschis procesul de producție în Moldova este meritul pe deplin al administrațiilor Zonelor Economice Libere.

Și dacă va fi adoptat Conceptul de reformare a Agenției pentru investiții, investitorii rezidenți vor avea de a face cu funcționari, cu toate procedurile birocratice ce rezultă de aici, momente pe care se străduie să le evite orice afacere, mai ales investitorii străini. Câți investitori vor rămâne, în final în ZEL? Și vom mai putea în general să vorbim de atragerea noilor investitori în Zonele Economice Libere ale Moldovei?

Din 2010, actualul guvern este al 11-lea. Am avut în această perioadă și 11 miniștri ai Economiei. Zece predecesori ai actualului ministru Sergiu Gaibu, inclusiv Vadim Brânzan, care a fost ministru în 2019, în guvernul Sandu, actualului președinte al țării, au fost destul de constructivi în privința zonelor antreprenoriatului liber: ZEL se dezvoltă, vin noi investitori, ceea ce înseamnă că dacă funcționarii nu sunt în stare să ajute, nici nu încurcă. Economiei țării și bunăstarea oamenilor în consecință doar cresc.

Acum este evident că țara duce lipsă de specialiști. Nu ajung oameni care ar vrea și putea să muncească în structurile de stat și guvernamentale. Deficitul de cadre din Agenția pentru investiții (dacă e să credem datele din tabel) este de 48%. Adică pentru fiecare angajat există o funcție vacantă. Nu stau mai bine lucrurile, dacă e să credem același tabel, nici la Ministerul Economiei, care vrea din contul specialiștilor ZEL să-și mărească personalul cu 13 oameni. Dar, omorând modelul de afaceri, format pe parcursul multor ani, e puțin probabil că se va putea conta pe creșterea propriei eficiențe. Istoria și statistica sunt științe dure.

Dorința Ministerului Economiei de a reforma Agenție pentru investiții merită respect. Dar de ce un organism bolnav se propune să fie tratat din contul unui sănătos? Se știe că într-un mediu putred se strică totul. Nu vrem să credem că Ministerul Economiei acționează după principiul – ”să moara și capra vecinului!”, dar altfel nici nu se poate de caracterizat conceptul pe care l-a propus.

Sau, dacă e să facem o paralelă cu apa, Ministerul Economiei atât de multă atenție acordă bugetele celor șapte Zone, care singure câștigă pentru propria existență și activitate, că a decis să meargă pe principiul ”după noi și potopul!” Peste un timp și vor trece la activ succesele ZEL sau ceea ce va rămâne de la ele?…

Unul din principiile de bază din medicină este să nu dăunezi! Tot acesta se aplică și în privința modelelor economice funcționale. Orice reformă, înainte de lansare, pleacă de la necesitate: cresc sau nu indicatorii, continuă dezvoltarea sau e stagnare. Anume aceasta vedem acum în Agenție pentru investiții. Acolo, indiscutabil, este nevoie de reformă, deoarece obiectivul principal al Agenției este să fie ambasador al activității economice, sarcină căreia nu îi face față foarte bine.

Dar dacă cifrele de afaceri ale ZEL cresc și vin noi investitori (doar în 2021 au fost anunțate în jur de zece noi proiecte investiționale în sumă totală de 200 mln USD), zonele economice se dezvoltă, la ce bun e nevoie de aceste modificări? Și nu există logică de a interveni într-un organism sănătos. Mai ales că și prin lege, toate ZEL, având o anumită autonomie în atragerea și interacțiunea cu investitorii, sunt controlabile de Ministerul Economiei. Riscurile care apar dacă Ministerul Economiei nu renunță sunt foarte mari. Pe piața investițiilor străine există o concurență acerbă între țări. Moldova câștigă în unele segmente, pierde în altele și mari proiecte investiționale atractive se deschid în alte țări ale Europei de Est. Despre ce fel de competitivitate a țării noastre în lupta pentru investițiile străine putem vorbi dacă de ”atragerea” lor se vor ocupa funcționarii, cu toate consecințele de rigoare?

Din partea redacției: Bani.md oferă drept la replică Agenției pentru investiții, Ministerului Economiei și Infrastructurii, altor părți interesate.

#ZEL #Ministerrul Economiei #buget

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Investiția în imobiliare rămâne o opțiune populară pentru mulți, dar rentabilitatea poate varia semnificativ între apartamente noi și vechi. Un calcul al randamentului anual al investiției poate oferi o imagine clară asupra avantajelor și dezavantajelor fiecărei opțiuni.

Potrivit calculelor, un apartament nou de 50 de metri pătrați, cu un preț de 2.000 de euro pe metru pătrat, ar avea un cost total de 100.000 de euro. Dacă chiria lunară pentru acest apartament este de 550 de euro, randamentul anual se situează la 6,6%. Aceasta înseamnă că, pentru această investiție, chiria lunară acoperă aproximativ 6,6% din prețul apartamentului pe an.

Pe de altă parte, un apartament vechi cu aceeași suprafață de 50 de metri pătrați, dar la un preț de 1.400 de euro pe metru pătrat, ar costa 70.000 de euro. Chiria lunară pentru acest tip de apartament este de 390 de euro, iar randamentul anual se ridică la 6,69%. Acest procent mai mare sugerează că investiția într-un apartament vechi ar putea oferi un randament mai bun pe termen lung.

Aceste randamente sunt competitive în comparație cu inflația de 5,3% din luna octombrie, sugerând că, cel puțin în acest context, investițiile imobiliare ar putea să ofere un oarecare avantaj financiar.

Cu toate acestea, trebuie luat în considerare faptul că inflația afectează nu doar prețul imobilelor și chiria, dar și costurile de întreținere, dobânzile la credite și puterea de cumpărare a consumatorilor. De asemenea, randamentele imobiliare nu sunt garantate, iar fluctuațiile pieței pot influența semnificativ rezultatele.

În ciuda acestei incertitudini economice, mulți investitori încă văd în imobiliare o opțiune de protejare a capitalului împotriva inflației, oferind o sursă stabilă de venituri pasive.