Statisticile ruinează „visul” autorităților care spun că IT-ul este cel mai atractiv domeniu pentru investitori

În anul 2020, investițiile directe au înregistrat intrări nete de capital în valoare de 151,72 mil. USD și au ajuns la 4,75 miliarde USD comparativ cu anul precedent arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Soldul investițiilor directe în capitalul propriu ce le-a revenit investitorilor din ţările UE-27 a constituit 82,9 la sută din capitalul propriu acumulat total, soldul investițiilor directe în capitalul propriu din ţările CSI – 4,2 la sută din total, cel al investițiilor din alte ţări – 12,9 la sută din total.

Pe țări, cele mai multe investiții în Republica Moldova au fost făcute din Cipru – 650 mil. USD, Olanda – 302 mil. USD, România – 295 mil. USD și Franța 297 mil. USD.

Activitățile financiare și asigurările, comerțul cu ridicata și cu amănuntul, dețin ponderile majore în poziția pasivelor sub formă de investiții directe. Astfel, pe activități economice sub formă de capital propriu acumulat, asigurările și activitățile financiare au avut cele mai mari investiții – 31%, comerț – 23,6%, industria prelucrătoare – 20,5%, în timp ce sectorul IT se bucură de cele mai puține investiții – 5,9%, domeniul imobiliar – 4,8% și producția și furnizarea de energie – 4,2%. O cotă infimă o au investițiile în transporturi – 3,%.

Volumul investițiilor în sectorul IT, care a fost declarat unul din domeniile prioritare de dezvoltare a țării, s-a redus constant din 2016. Acum cinci ani investițiile in sectorul telecomunicațiilor constituia 10,4%, în 2017 s-a redus la 9,2%, în 2018 la 8,5%, iar în 2019 la 6,3%.

Ministerul Economiei susține că pentru al treilea an consecutiv industria IT înregistrează cel mai accelerat ritm de creștere în economia națională, reconfirmându-și potențialul și perspectivele de dezvoltare. Cea mai mare rată de creștere în ultimii 3 ani a fost înregistrată de companiile cu capital local (513 rezidenți în 2020 comparativ cu 242 de rezidenți în 2018), însă companiile cu capital străin și-au majorat, de asemenea, prezența în parc cu peste 50% în această perioadă (145 vs. 96 respectiv).

Companiile rezidente sunt fondate de către investitori din Republica Moldova și din alte 34 țări. Top cinci țări din care provine capitalul străin sunt: Statele Unite ale Americii (25 de companii), România (18 companii), Italia (13 companii), Marea Britanie (11 companii) și Germania (11 companii).

#capital #Investiții #tehnologii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rubla s-au depreciat brusc pe piața Forex vineri, după înăsprirea sancțiunilor americane care au vizat 50 de bănci rusești, inclusiv Gazprombank, care a devenit un „hub” pentru tranzacțiile cu gaze. Potrivit datelor LSEG, cursul dolarului a crescut aproape cu 3 ruble în doar câteva ore, atingând valoarea de 103,74 ruble, cel mai înalt nivel din martie 2022. Euro a depășit pentru prima dată 108 ruble în ultimele șase săptămâni, aproape atingând recordul anual.

Cursul yuanului pe Bursa din Moscova, unde tranzacțiile cu valute internaționale au fost oprite din cauza sancțiunilor, s-a apropiat de pragul de 14 ruble, un nivel nevăzut din octombrie anul trecut. La ora 13:45 MSK, moneda chineză era cotată la 13,99 ruble, cel mai mare nivel în ultimul an.

Noile sancțiuni impuse de Ministerul american de Finanțe sunt considerate cele mai semnificative de la primăvara anului 2022, când Sberbank și VTB au fost excluse din sistemul financiar global, a declarat expertul în domeniul sancțiunilor, George Voloshin.

Gazprombank, a treia bancă de stat după volmul activelor, fusese unul dintre ultimele „poduri financiare” între Rusia și restul lumii, menținând accesul la SWIFT și efectuând tranzacții în euro. Cu toate acestea, potrivit analiștilor de la banca de investiții „Sinara”, „plățile UE pentru resursele energetice prin Gazprombank vor deveni, cel mai probabil, imposibile” până la sfârșitul anului 2024, când va expira licența temporară a Ministerului de Finanțe al SUA. Rezervele de valută ale companiilor rusești, care au fost depozitate în afacere în loc să fie transferate pe conturile rusești, ar putea fi și ele afectate, potrivit „Digital Broker”, existând riscul să fie influențate zeci de miliarde de dolari din veniturile din valută ale afacerilor stocate în străinătate.

Noile sancțiuni ar putea provoca din nou probleme cu lichiditatea valutară, avertizează profesorul Evgheni Kogan de la Școala Superioară de Economie (VȘE). „Dacă rundele anterioare de sancțiuni au vizat plățile pentru importuri, acum Ministerul de Finanțe al SUA și-a îndreptat atenția asupra exporturilor rusești, și, o dată cu acestea, asupra fluxului de valută în țară.” Pachetul de sancțiuni include, de asemenea, un avertisment pentru băncile străine care lucrează cu „alternativa SWIFT” a Rusiei — Sistemul de Mesaje Financiare al Băncii Rusiei (SPFS). Aceasta înseamnă că „interacțiunile financiare cu contrapartidele ruse vor deveni mai complicate”, susțin analiștii de la Alfa Bank.

„Veniturile din exporturi ar putea scădea temporar, ceea ce face ca rubla să se deprecieze probabil în următoarele luni”, preconizează Kogan, având în vedere că dolarul ar putea ajunge la 105 ruble, iar yuanul ar putea atinge 15 ruble.