Moldovenilor li s-a „acrit” de business. Numărul întreprinderilor, în 2020, mai mic decât cel al entităților lichidate

În anul 2020, în Republica Moldova, au fost create 5 mii de întreprinderi, iar numărul entităților lichidate a atins 10,5 mii, arată studiul privind demografia întreprinderilor al Biroului Național de Statistică.

În 2020 numărul întreprinderilor a constituit 50,5 mii, dintre care 36,5 mii sunt întreprinderi active sau circa 72,2% din numărul total de întreprinderi raportoare.

Rata de creare a întreprinderilor noi în perioada de referință a constituit 13,8% (raportul dintre numărul de întreprinderi nou create și al întreprinderilor active în anul de referință). Din numărul de întreprinderi noi create în anul 2019, în anul 2020 au fost active 45,9%, iar indicatorul înregistrat în anul 2018 au fost de 44,3%. Numărul de întreprinderi active peste 7 ani în 2020 a constituit 22,7 mii unități. Totodată, în perioada analizată rata de desființare a întreprinderilor a constituit 28,7%, ceea ce reprezintă numărul de întreprinderi lichidate raportat la numărul de întreprinderi active, în anul 2020.

Cele mai multe întreprinderi active, anul anul trecut, își desfășurau activitatea în domeniul comerțului -15,5 mii sau 42,4% din totalul unităților active, în industria prelucrătoare – 3,6 mii de întreprinderi sau 10,0% din totalul celor active. Întreprinderile din domeniul producției și furnizarea a energiei electrice și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat au înregistrat cea mai mare rată de creare – 92,6%. În același timp, întreprinderile din domeniul comerțului cu ridicata și cu amănuntul, întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor au înregistrat cea mai mare rată de desființare – de 42,1%.

Pe forme de proprietate, anul trecut, întreprinderile private constituiau 33,6 mii unități sau 92,1% din totalul celor active, proprietate publică – 0,6 mii (1,6%), străină – 1,5 mii (4,0%), iar întreprinderile mixte – 0,8 mii (2,3%).

În profil teritorial, întreprinderile active au fost repartizate după cum urmează: mun. Chișinău – 23,0 mii sau 63,1% din totalul întreprinderilor active, regiunea de dezvoltare Centru – 5,7 mii (15,5%), Nord – 4,7 mii (12,9%), Sud – 2 mii (5,4%), și UTA Găgăuzia – 1,2 mii (3,2%).

În Chișinău au fost create 2,8 mii întreprinderi noi și desființate 6,2 mii, în regiunea de dezvoltare Centru – 0,9 mii (lichidate 1,6 mii), Nord – 0,7 mii (-1,8 mii), Sud – 0,4 mii (-0,5 mii) și în UTA Găgăuzia – 0,2 mii (-0,3 mii).

#busness #profil #domenii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Generația „Baby Boomers”, formată din persoanele născute între 1946 și 1964, va transfera în următoarele două decenii aproximativ 36 de trilioane de dolari către moștenitorii săi, într-un proces considerat cel mai mare transfer de avere între generații din istorie. Totuși, cea mai mare parte a banilor va ajunge la persoane care sunt deja înstărite, arată o analiză realizată de Visa Business and Economic Insights, citată de The Washington Post.

Potrivit studiului, aproape trei sferturi dintre gospodăriile care vor primi moșteniri se vor afla deja în categoria celor mai bogate familii în momentul în care vor încasa averea.

În prezent, generația „Baby Boomers” controlează active estimate la aproximativ 93 de trilioane de dolari. După scăderea datoriilor, cheltuielilor de pensionare și a taxelor, aproximativ 36 de trilioane de dolari vor fi transmise moștenitorilor din generațiile X și Millennials.

În medie, în Statele Unite, fiecare gospodărie care va primi o moștenire ar urma să încaseze aproximativ 515.000 de dolari, însă distribuția va fi extrem de inegală.

Analiza arată că cei mai bogați membri ai generației „Baby Boomers”, aflați în primele 10% după avere, dețin active de aproximativ 44 de trilioane de dolari, în timp ce restul de 90% controlează doar 16 trilioane de dolari.

Economiștii avertizează că acest fenomen riscă să accentueze și mai mult inegalitățile sociale. Potrivit profesorului Jeremy Ney de la Universitatea Columbia, beneficiarii acestor averi vor investi, în principal, în acțiuni și imobiliare, nu în consum.

„Americanii mai bogați vor investi acești bani pe piața bursieră sau în imobiliare. Nu cumpără alimente sau mașini, ci doar își măresc portofoliile de investiții”, a explicat economistul.

Visa estimează că doar 8 trilioane de dolari, adică mai puțin de 9% din averea generației „Baby Boomers”, vor ajunge efectiv în economie sub formă de consum, prin achiziții de locuințe, automobile, călătorii sau cumpărături.

Un alt motiv pentru care averea ajunge tot la persoane deja bogate este creșterea speranței de viață. Astfel, mulți moștenitori primesc averile abia la 50-60 de ani, după ce au avut deja timp să acumuleze propriile active.

Tot mai mulți membri ai generației „Baby Boomers” aleg însă să-și transmită o parte din avere încă din timpul vieții, sprijinindu-și copiii și nepoții cu avansuri pentru locuințe, vacanțe sau alte cheltuieli importante.