Moldovenilor li s-a „acrit” de business. Numărul întreprinderilor, în 2020, mai mic decât cel al entităților lichidate

În anul 2020, în Republica Moldova, au fost create 5 mii de întreprinderi, iar numărul entităților lichidate a atins 10,5 mii, arată studiul privind demografia întreprinderilor al Biroului Național de Statistică.

În 2020 numărul întreprinderilor a constituit 50,5 mii, dintre care 36,5 mii sunt întreprinderi active sau circa 72,2% din numărul total de întreprinderi raportoare.

Rata de creare a întreprinderilor noi în perioada de referință a constituit 13,8% (raportul dintre numărul de întreprinderi nou create și al întreprinderilor active în anul de referință). Din numărul de întreprinderi noi create în anul 2019, în anul 2020 au fost active 45,9%, iar indicatorul înregistrat în anul 2018 au fost de 44,3%. Numărul de întreprinderi active peste 7 ani în 2020 a constituit 22,7 mii unități. Totodată, în perioada analizată rata de desființare a întreprinderilor a constituit 28,7%, ceea ce reprezintă numărul de întreprinderi lichidate raportat la numărul de întreprinderi active, în anul 2020.

Cele mai multe întreprinderi active, anul anul trecut, își desfășurau activitatea în domeniul comerțului -15,5 mii sau 42,4% din totalul unităților active, în industria prelucrătoare – 3,6 mii de întreprinderi sau 10,0% din totalul celor active. Întreprinderile din domeniul producției și furnizarea a energiei electrice și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat au înregistrat cea mai mare rată de creare – 92,6%. În același timp, întreprinderile din domeniul comerțului cu ridicata și cu amănuntul, întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor au înregistrat cea mai mare rată de desființare – de 42,1%.

Pe forme de proprietate, anul trecut, întreprinderile private constituiau 33,6 mii unități sau 92,1% din totalul celor active, proprietate publică – 0,6 mii (1,6%), străină – 1,5 mii (4,0%), iar întreprinderile mixte – 0,8 mii (2,3%).

În profil teritorial, întreprinderile active au fost repartizate după cum urmează: mun. Chișinău – 23,0 mii sau 63,1% din totalul întreprinderilor active, regiunea de dezvoltare Centru – 5,7 mii (15,5%), Nord – 4,7 mii (12,9%), Sud – 2 mii (5,4%), și UTA Găgăuzia – 1,2 mii (3,2%).

În Chișinău au fost create 2,8 mii întreprinderi noi și desființate 6,2 mii, în regiunea de dezvoltare Centru – 0,9 mii (lichidate 1,6 mii), Nord – 0,7 mii (-1,8 mii), Sud – 0,4 mii (-0,5 mii) și în UTA Găgăuzia – 0,2 mii (-0,3 mii).

#busness #profil #domenii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După înlăturarea președintelui Venezuelei, Nicolás Maduro, într-o operațiune condusă de forțele armate americane, Washingtonul îşi propune să redirecționeze rapid exporturile de petrol ale ţării sud-americane înapoi către Statele Unite şi departe de China, potrivit unei analize Reuters. Mutarea strategică va oferi un impuls rafinăriilor americane, construite pentru a procesa țiței greu, exact tipul produs de Venezuela, însă redresarea completă a producției va fi lentă și complexă, potrivit unei analize Reuters.

Venezuela dispune de cele mai mari rezerve dovedite de petrol din lume (aproximativ 298–303 miliarde de barili), dar producția sa a scăzut dramatic de la un vârf de circa 3,5 milioane de barili pe zi în anii ’90 la sub 1 milion de barili pe zi în 2025, ca urmare a decadelor de subinvestiții, sancțiuni și deteriorare a infrastructurii.

În luna noiembrie 2025 exporturile petroliere veneau la aproximativ 921.000 de barili pe zi, dintre care China absorbea circa 80% din total — adică în jur de 746.000 bpd — în timp ce Statele Unite importau în jur de 150.000 bpd, potrivit datelor de monitorizare.

Administrația americană nu exclude ridicarea sancțiunilor pentru a relua exporturile către SUA, ceea ce ar putea crește importurile americane cu peste 200.000 bpd în câteva luni, restructurând fluxurile comerciale globale de petrol.

China, care în ultimii ani a devenit principalul cumpărător al țițeiului venezuelean, este vizată direct de această schimbare. O treime din exporturile Venezuelei către China erau destinate rambursării unor datorii istorice, iar aproximativ două treimi mergeau către rafinării independente chineze dispuse să încalce sancțiunile pentru țiței la preț redus. Trump a sugerat că și după schimbarea de regim China ar putea primi încă o parte din petrol, dar la probabil volume reduse.

Redirecționarea exporturilor către SUA ar avantaja rafinăriile de pe Golful Mexic, proiectate pentru țiței greu, oferind o piață „naturală” datorită proximității geografice și costurilor de transport mai mici.

Totuşi, experții avertizează că deși rutele comerciale se pot schimba rapid, revigorarea producției petroliere venezuelene la nivele semnificative ar dura ani de zile, necesitând investiții masive pentru modernizarea infrastructurii, stabilitate politică și încredere a investitorilor.

#rafinarii #petrol #Venezuela #SUA