Platon, bănuit de evaziune fiscală. Nu ar fi achitat la Serviciul Fiscal de Stat peste 7 milioane de lei

În data de 27 decembrie 2021, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a inițiat o cauză penală în temeiul bănuielilor rezonabile de săvârșire a evaziunii fiscale de către Veaceslav Platon, în calitate de persoană fizică.

Potrivit informațiilor, în perioada fiscală a anilor 2012-2015, acesta nu ar fi achitat către Serviciului Fiscal de Stat impozitul în sumă de peste 7 milioane lei.

Prezentul proces penal a fost inițiat în baza raportului de autosesizare întocmit încă în luna septembrie 2021 de către acuzatorul de stat care anterior, în cadrul rejudecării cauzei penale în ordine de revizuire în privința numitului, a renunțat la acuzarea adusă acestuia. Din motive neclare, conducerea anterioară a Procuraturii nu a dispus examinarea raportului procurorului așa cum o dictează prevederile imperative ale Codului de procedură penală, ci a optat pentru transmiterea actului de sesizare a procurorului ca o simplă informație către organele de investigații. Ulterior, după schimbarea conducerii Procuraturii, în cadrul verificării circumstanțelor de renunțare la învinuire, au fost verificate și alte acțiuni care ar fi suspecte în sensul favorizării lui Veaceslav Platon în acest proces penal. Inter alia, a fost depistat actul de sesizare a procurorului, din septembrie 2021. Astfel, în noiembrie 2021, fiind puse în aplicare corectă prevederile articolului 274 din Codul de procedură penală, raportul a fost înregistrat în Registrul de evidență a infracțiunilor al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, se arată într-un comunicat al PCCOCS.

Prin urmare, la 27 decembrie 2021, după examinarea actelor de constatare, inclusiv opinia emisă de Serviciul Fiscal de Stat, procurorii PCCOCS au dispus pornirea urmăririi penale în baza articolului 244/1 din Codul penal (evaziunea fiscală de către persoane fizice care nu practică activitate de întreprinzător). În context, Procuratura anunță că acțiunile persoanelor responsabile din cadrul PCCOCS, care au admis încălcări, vor fi verificate, iar în rezultat, se va dispune în conformitate cu prevederile legii.

#impozit #evaziune fiscala #Veaceslav Platon #SFS

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.