De ce o bancă centrală trebuie să rămână independentă? Independență, responsabilitate și transparență

Ce are inflația, devalorizarea leului, crizele economice, sărăcia cu independența unei bănci centrale? Așa cum arată istoria, toate acestea apar atunci când o bancă centrală își slăbește sau își pierde independența. Obiectivele politicienilor au deseori un interes imediat. În mod fundamental, aceștia au în vedere creșterea ratingului pentru a se menține la putere în următorul ciclu electoral, iar deciziile nepopulare aici și acum, tehnocrate, dar care țintesc obiective pe termen lung sunt în mod prudent puse în sarcina unei instituții de reglementare și supraveghere, specializate și independente. Acesta este și cazul băncilor centrale care au obiectivul de a menține stabilitatea prețurilor și câteva obiective secundare, cum ar fi promovarea și menținerea unui sistem financiar bazat pe principiile pieței și sprijinirea dezvoltării economice a țării. Mai nou, și schimbarea climei devine o preocupare a băncilor centrale. Prin intermediul podcastului „De unde apar banii” cu Vitalie Condrațchi, Banca Națională a Moldovei explică de ce băncile centrale trebuie să fie independente.

Atunci când vorbim de o bancă centrală sunt importante trei aspecte: independența, responsabilitatea și transparența.

Expertul economic Veaceslav Ioniță explică ce înseamnă, de fapt, independența unei bănci centrale.

„Atunci când vorbim despre independența Băncii Naționale, se are în vedere independența ei de aprobare a politicilor și a deciziilor din aria ei de competență. Orice instituție care este independentă trebuie să aibă și o responsabilizare în fața societății și când vorbim de responsabilitatea Băncii Naționale, ne referim la două aspecte: responsabilitatea privind administrarea bugetului lor intern și în acest aspect, Parlamentul Republicii Moldova a spus foarte clar că Banca Națională este independentă, dar cheltuielile ei, salariile ei trebuie să fie un subiect de responsabilitate publică. Din acest motiv, Curtea de Conturi vine și verifică câți bani a cheltuit Banca Națională, cum a cheltuit acești bani,, iar toți conducătorii Băncii Naționale sunt obligați să-și publice toate veniturile. În felul acesta, pe de o parte avem o independență a Băncii Naționale, pe de altă parte responsabilizarea ei în fața societății.”

Pentru mai multe detalii asculați podcastul „De unde apar banii” cu Vitalie Condrațchi, realizat de BNM.

#institutie independenta #educatie financiar #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.