De ce o bancă centrală trebuie să rămână independentă? Independență, responsabilitate și transparență

Ce are inflația, devalorizarea leului, crizele economice, sărăcia cu independența unei bănci centrale? Așa cum arată istoria, toate acestea apar atunci când o bancă centrală își slăbește sau își pierde independența. Obiectivele politicienilor au deseori un interes imediat. În mod fundamental, aceștia au în vedere creșterea ratingului pentru a se menține la putere în următorul ciclu electoral, iar deciziile nepopulare aici și acum, tehnocrate, dar care țintesc obiective pe termen lung sunt în mod prudent puse în sarcina unei instituții de reglementare și supraveghere, specializate și independente. Acesta este și cazul băncilor centrale care au obiectivul de a menține stabilitatea prețurilor și câteva obiective secundare, cum ar fi promovarea și menținerea unui sistem financiar bazat pe principiile pieței și sprijinirea dezvoltării economice a țării. Mai nou, și schimbarea climei devine o preocupare a băncilor centrale. Prin intermediul podcastului „De unde apar banii” cu Vitalie Condrațchi, Banca Națională a Moldovei explică de ce băncile centrale trebuie să fie independente.

Atunci când vorbim de o bancă centrală sunt importante trei aspecte: independența, responsabilitatea și transparența.

Expertul economic Veaceslav Ioniță explică ce înseamnă, de fapt, independența unei bănci centrale.

„Atunci când vorbim despre independența Băncii Naționale, se are în vedere independența ei de aprobare a politicilor și a deciziilor din aria ei de competență. Orice instituție care este independentă trebuie să aibă și o responsabilizare în fața societății și când vorbim de responsabilitatea Băncii Naționale, ne referim la două aspecte: responsabilitatea privind administrarea bugetului lor intern și în acest aspect, Parlamentul Republicii Moldova a spus foarte clar că Banca Națională este independentă, dar cheltuielile ei, salariile ei trebuie să fie un subiect de responsabilitate publică. Din acest motiv, Curtea de Conturi vine și verifică câți bani a cheltuit Banca Națională, cum a cheltuit acești bani,, iar toți conducătorii Băncii Naționale sunt obligați să-și publice toate veniturile. În felul acesta, pe de o parte avem o independență a Băncii Naționale, pe de altă parte responsabilizarea ei în fața societății.”

Pentru mai multe detalii asculați podcastul „De unde apar banii” cu Vitalie Condrațchi, realizat de BNM.

#institutie independenta #educatie financiar #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.