Povestea vinăriei Purcari de la embargoul rusesc la piețele UE. Victor Bostan, între om de afaceri și vinificator

29 Dec. 2021, 14:44
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
29 Dec. 2021, 14:44 // Oameni şi Idei //  MD Bani

Victor Bostan a intrat în afaceri, în Republica Moldova, în anul 1992. La început au fost afaceri de mică anvergură, businessul cu vin l-a început în anul 1995, iar principala piață de desfacere era reprezentată de Rusia si Comunitatea Statelor Independente. Doua embargouri din partea Rusiei, în care a pierdut peste 12 milioane de dolari, l-au determinat pe omul de afaceri să lase Rusia și să se îndrepte către România și piețele din Europa Centrala si de Est. Prețul nu a fost mic: în schimbul finanțării de la Banca Mondiala, prin IFC si de la fondul de investiții Horizon Capital, Victor Bostan a cedat 70% din acțiuni. Astăzi, conduce compania în calitate de CEO și se pregătește de o extindere și o consolidare în Europa Centrala si de Est. Unul dintre primii pași in aceasta direcție a fost cooptarea în echipa a lui John Maxemchuk, un executiv cu experiență de peste 20 de ani în piețele din Asia si Europa de Est.

„Părinții mei aveau pe lângă casa 15 ari de vie, doar cu soiuri europene, nu hibrid și făceau cel mai bun vin la noi din comuna. În fiecare an făceau cam o tonă de vin, un butoi de 500 de litri îl vindeau la piața din sat pe parcursul unei săptămâni. Era un loc la piața unde puteai închiria aceasta dugheana ca să-ți vinzi vinul in mod oficial, era ceva reglementat de statul sovietic. Părinții mei erau vestiți pentru vinul pe care-l vindeau într-o săptămână și această dragoste a venit de acolo”, povestește Victor Bostan, într-un interviu acordat wall-street.ro.

Victor Bostan a optat pentru studii superioare la Institutul Politehnic din Chișinău, Facultatea de Tehnologie, specialitatea Tehnologia Vinului, întrucât specialiștii din domeniul vinului erau apreciați, facultate pe care a absolvit-o în 1982.

”Imediat după facultate am mers la o vinărie sovietică, am lucrat ca oenolog si oenolog principal 10 ani de zile. La aceasta vinărie am primit principala doză pentru a deveni oenolog, era o vinărie foarte importantă, cea mai nouă și cea mai performantă pentru anii `80, de aceea acolo am avut ce invăța”, spune Victor Bostan, care, în perioada studenției, a făcut un stagiu practic chiar la Purcari, vinăria pe care astăzi o deține alături de partenerii săi, Banca Mondiala și Horizon Capital, alături de Bostavan Etulia, tot în Republica Moldova și Ceptura, în Romania.

În 1992, după încheierea perioadei sovietice în Republica Moldova, Victor Bostan s-a lansat în afaceri și a lucrat, pentru câțiva ani, pentru o asociație care grupa mai multe vinării din Moldova și câteva din Rusia. În 1995, Victor Bostan a cumpărat o gospodărie agricolă, cu o vinărie veche pe care a renovat-o, a reconstruit-o si a pornit „businessul adevărat cu vin”, după cum spune astăzi. Piața principală de desfacere pentru vinul pe care-l producea Victor Bostan era Rusia, în proporție de 99%. În 1998 a venit criza financiară în Rusia și țările asiatice.

„Atunci când a venit criza, dolarul a sărit de la 6 ruble la 24, consumul s-a stopat, vânzările s-au stopat, distribuitorii s-au pierdut, a devenit problematică producerea în Republica Moldova și exportul în Rusia și am mers pentru a cauta o platforma de producere acolo. Am mers în regiunea Krasnodar, care este cea mai importantă zonă viticolă din Rusia, 50.000-60.000 de hectare de viță de vie, pe litoralul Mării Negre, este zona preferată de vacanță pentru toată Rusia. Am cumpărat acolo o vinărie mare, dar într-o stare deplorabilă, nu se mai produsese nimic de mai bine de zece ani, nu avea nici îmbuteliere ca program de producere, ci doar producere de vin în vrac. Am făcut reutilare, renovare, linii de îmbuteliere cu toate utilajele moderne, italienești, cap-coadă, în 6-8 luni și am pornit producția în 1999 spre 2000”, povestește Victor Bostan

Înainte de Purcari: Experiența rusească a lui Victor Bostan

În decurs de doi ani, Victor Bostan a dus vinăria din Krasnodar în topul producătorilor, a depășit concurența zonală și, la sfârșitul lui 2002, a apărut oportunitatea de a vinde vinăria. Nu a pierdut ocazia și a obținut astfel prima sumă cu șapte zerouri din istoria businessului sau: 10 milioane de dolari americani.

„Am revenit în Moldova și în România pentru a începe investițiile, am achiziționat mai întâi Etulia, apoi Onești, apoi Purcari, apoi Ceptura și începând din 2002-2003 am făcut renovarea și reconstrucția lor. La fel, toate aceste vinării erau într-o decădere totală, într-o stare dezastruoasă, dar foarte rapid le-am relansat una după alta: în 2003 Etulia Bostavan, în 2004 Purcari și Ceptura. Am început din 2003 replantarea. Foarte importantă pentru vin este vița de vie, strugurii – 70% din calitatea vinului vine din struguri. Eu, cunoscând bine lucrul acesta, am depus foarte mult efort și investiții pentru a replanta, circa 900 de hectare am replantat foarte rapid, în patru ani au fost replantate vii noi. Butașii sunt 70-80% francezi și o mică parte din Italia. Am lucrat cu doi producători mari francezi, am selectat foarte mult, am făcut analize amănunțite ale solului, am ales altoiul și așa mai departe”, explică Victor Bostan.

Businessul mergea, piața cea mai mare era reprezentată de Rusia și Comunitatea Statelor Independente. Majoritatea vânzărilor, 85-90%, erau în Rusia, iar restul în Ucraina, Belarus și Kazahstan. Apoi a venit embargoul rusesc din 2006.

„A fost o dezvoltare rapidă, de succes, am startat de la zero și deja în 2005 am ajuns în top 5 ca vânzări, export, din Moldova. Pe 25 martie 2006, în drumul spre Rusia erau 55 de vagoane cu vin, pe care am reușit și le-am întors înapoi, circa 3 milioane de sticle, dar la depozit în Moscova, unde aveam depozitul companiei și firma oficială a companiei, 5.000 de metri pătrați depozit, era plin, circa 4 milioane de sticle care au fost nimicite. La fel la toți distribuitorii de pe tot lanțul, începând de la Vladivostok, a fost ordinul toată producția fie strânsă și nimicită. În plus, plăteam pentru fiecare sticlă distrusă încă 30 de centi statului rus. Țoată aceasta a durat o lunădouă până când s-a finisat, s-a închis. A fost o problemă foarte mare, am pierdut cel puțin 12 milioane de dolari, prețul de cost, nu din vânzări, am contabilizat minus 12 milioane de dolari”, spune Victor Bostan, fondatorul grupului Purcari.

Situația nu era deloc „roze”, așa cum este vinul premium care avea devină vârf de lance al gamei Purcari în Romania câțiva ani mai târziu: investițiile tocmai fuseseră făcute, existau peste 500 de oameni angajați, producția mergea. România, unde crama Ceptura era deja lansată, a fost piața salvatoare pentru businessul lui Victor Bostan, platforma de unde afacerea s-a extins apoi către Europa Centrală și de Est. Compania era decapitalizată, băncile nu mai ofereau credite pentru vedeau starea de alertă și problemele existente, iar unica soluție era de a găsi investiții. Victor Bostan a reușit aducă fondul IFC al Băncii Mondiale, primind de la acesta, pentru investiții, cinci milioane de dolari, în mai 2008. Afacerea își mai revenise, dar a venit criza financiară mondială, iar vânzările din toate țările au scăzut, în condițiile în care investițiile în tehnologii, care în domeniul vinificării sunt de ordinul milioanelor de euro pe an, pentru a ține pasul, continuu.

Victor Bostan duce grupul Purcari spre Europa

În aceste condiții, tot în luna mai, dar în 2010, fondul Horizon Capital a venit cu investiții de 18 milioane de dolari în capitalul grupului Purcari, iar actionariatul s-a schimbat: Victor Bostan a ajuns la 30%, IFC – la 6%, iar Horizon Capital – la 64%. Acționariatul este același și în prezent.

„În 2010, cu noua componență de acționari și cu un program de dezvoltare foarte bine pregătit, am început dezvoltarea piețelor. Rusia se redeschisese și în câțiva ani am crescut iarăși cam la 30% cota din vânzări pe Rusia, dar în 2013 a venit următorul embargou, pierderile au fost mai mici, dar am pierdut iarăși marketing, vânzări și multe altele. Imediat în Belarus, Kazahstan și Ucraina s-au devalorizat iarăși valutele naționale, lumea nu a mai cumpărat vin, iarăși au fost niste provocări, a început războiul în Ucraina”, explica Victor Bostan.

Astfel, în 2013, acționarii au hotărât se concentreze aproape exclusiv, din punct de vedere al piețelor de desfacere, pe Europa Centrala și de Est: în primul rând România, apoi Polonia, Cehia, Slovacia și Țările Baltice. În prezent, vinul produs în Moldova și România este vândut în peste 30 de țări, printre care Japonia, Marea Britanie, SUA, China, chiar și câteva țări din Africa.

„Aveam deja crama Ceptura lansată, am folosit această platformă și pentru importul de vinuri din Republica Moldova pentru România și foarte rapid am ajuns în România la cifre importante de vânzări. În prezent (rezultate la 9 luni din 2017 – n.red.) România generează 35% din vânzări, Polonia – 12%, Moldova – 26%, Asia/China – 4%. Acum suntem independenți de piața CSI și Rusia, în CSI avem vânzări sub 5% și în Rusia sub 1%”, explică Victor Bostan.

Grupul Purcari, spre corporație

De altfel, extinderea spre alte piețe este strategia pe care grupul Purcari o va urma în următorii ani. Acesta este unul dintre motivele pentru care, din decembrie, grupul Purcari are un nou Chief Operating Officer (COO), John Maxemchuk, un executiv cu o experiența vastă în zona, care a ajuns în Europa în prima parte a anilor `90, cu americanii de la AT&T, companie care se extindea către Europa.

După ce a trecut prin evenimente prin care puțini antreprenori trec, Victor Bostan se întoarce la pasiunea care a stat la baza afacerii: strugurii și vinul.

„Inițial a fost un business mic, eram unicul acționar, ocupam de toate, aveam o echipă, dar nu pe cea de acum, la început ocupam și de vânzări, și de marketing, și de finanțe, și de investitori. Acum avem departamente pentru fiecare dintre acestea, iar eu personal ocup de partea vinului, dedic foarte mult timp acestui segment. 70% din succesul în acest business vine de la struguri, iar după studiul Nielsen România , suntem, Purcari împreună cu Ceptura, cam la 26% cota de piață în segmentul premium. Recent, în 2017 am lansat, atât pentru brandul Bostavan, cât și pentru Purcari, două segmente de vinuri spumante. Pentru Bostavan spumant charmant, în fermentare secundară în vase speciale și apoi îmbuteliere în sticlă, dar pentru Purcari avem fermentarea clasică, minimum 12 luni în sticlă. Aceste două segmente sunt la fel de importante și cu un ritm de creștere mai mare decât la vinurile liniștite. În Romania, segmentul de vin spumant are un ritm de creștere dublu față de cel al vinului liniștit și noi nu eram până acum în acest segment”, spune Victor Bostan, fondator și CEO al grupului Purcari.

Realitatea Live

24 Nov. 2024, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2024, 10:39 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață  de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară  „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală