Schimbări la Serviciul Fiscal de Stat! Au fost lichidate 19 funcții de conducere, ce schimbări majore au avut loc

Din din 1 ianuarie 2022, Serviciul Fiscal de Stat (SFS) are o nouă structură. Noile schimbări sunt realizate în vederea vederea continuării realizării reformei Serviciului Fiscal de Stat inițiate în 2017.

„Continuarea realizării reformei are ca scop sporirea capacității de deservire a contribuabililor, standardizarea serviciilor oferite contribuabililor, precum și tratarea univocă a legislației fiscale și a contribuabililor”, se arată într-un comunicat de presă al SFS.

Potrivit SFS, noua structură prevede două schimbări majore:

Centralizarea atribuțiilor de deservire fiscală, prin lichidarea a patru Direcții generale administrare fiscală și crearea unei Direcții generale deservire fiscală, prin lichidarea a 16 funcții de conducere. Prioritatea noii subdiviziuni create este de a se axa pe procesul de consultare al contribuabililor oferind servicii calitative la cel mai înalt nivel.
Crearea Direcției generale control prin comasarea Direcției generale control operativ și Direcției generale control post operațional, în componența căreia se vor regăsi o Direcție de organizare control, treisprezece Direcții control post operațional și șase Direcții control operativ, ca urmare au fost reduse 3 funcții publice de conducere. Activitatea noii direcții va fi gestionată de către noul Director adjunct al SFS, domnul Valeriu VLAS.

Astfel, în urma reorganizării autorității fiscale, au fost reduse 19 funcții publice de conducere.

SFS menționează că, până acum, în cadrul instituției activau 203 angajați cu funcție de conducere și 1 506 angajați cu funcție de execuție. După reorganizare activează 184 angajați cu funcție de conducere și 1 502 de angajați cu funcție de execuție. La fel, în cadrul instituției activează 135 de funcționari publici cu statut special. Vârsta medie a angajaților constituie 42,4 ani, fiind angajați în cadrul sistemului 1 109 femei și 568 de bărbați.

Directorii adjuncți domnul Igor Țurcanu și doamna Nicoleta Nemerenco nu se mai află în această funcție, fiind modificate raporturile de serviciu.

Amintim că, începând cu 1 aprilie 2017, Serviciul Fiscal de Stat activează ca entitate juridică unică responsabilă de asigurarea procesului de administrare fiscală pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

#functii de conducere #reforme #SFS

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.