Situația economică în Turcia, din ce în ce mai gravă. Inflația a depășit 36%, cea mai mare cotă din 2002

Rata inflației din Turcia a atins cote extrem de ridicate la sfârșitul anului trecut, ajungând la 36,08%, cel mai înalt nivel al său din septembrie 2002, relatează Reuters. Datele publicate luni arată prăbușirea lirei turcești și o situație economică tot mai gravă pentru Turcia lui Erdogan.

Institutul de Statistică Turc a făcut publice noile date care arată că indicele prețurilor de consum a crescut cu 13,58%, cu mult peste anticipări care estimau o creștere de 9%. De asemenea, estimările pentru rata inflației arătau că ea va ajunge la 30,6%. Lira turcească și-a pierdut 44% din valoare anul trecut, iar după publicarea datelor, un dolar american valora 13,6 lire.

Datele arată cea mai proastă situație pentru liră din septembrie 2002, dinainte ca partidul lui Erdogan să ajungă la putere.

Ozlem Derici Sengul, expert turc și fondator al Spinn Consulting din Istanbul, spune că rata inflației își va continua creșterea și va ajunge la 40-50% în martie.

Lira turcească a atins un minim istoric de 18,4 față de dolarul american în decembrie, însă a revenit rapid după o intervenție agresivă a statului pe piață și după ce Erdogan a anunțat o schemă pentru a proteja moneda.

În ultimii cinci ani, inflația s-a aflat la cote foarte mari în Turcia, afectând puternic economiile oamenilor dar și încrederea publică în Erdogan. Problemele economice s-au accentuat mai ales după ce președintele turc a forțat Banca Centrală să reducă dobânda-cheie, deși Turcia se confruntă cu o inflație cronică.

Viziunea lui Erdogan, contestată de economiști, este că dobânzile mici vor ajuta creșterea economiei și vor încuraja investițiile, producția, exporturile și ocuparea forței de muncă. Pe cale de consecință, asta va ajuta la reducerea costurilor și a prețurilor. Este însă o viziune eronată, total contrară teoriei economice și instrumentelor de intervenție dovedite experimental, spun experții.

Astfel, Banca Centrală a Turciei, care se confruntă cu o interferență crescândă din partea lui Erdogan, a redus dobânda cheie cu patru puncte procentuale de la începutul lunii septembrie, până la 15 la sută.

#tucia #lira turceasca #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.