O parte din mașinile furate din vest, descoperite la granița cu Republica Moldova. În multe cazuri sunt mașini de lux

04 Ian. 2022, 09:03
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Ian. 2022, 09:03 // Actual //  bani.md

Peste 150 de autovehicule declarate a fi fost furate au fost descoperite, anul trecut, de către polițiștii români de frontieră. În cele mai multe situații a fost vorba despre autoturisme de lux sau din clasa de mijloc provenite din țările Europei de Vest.

În perioada ianuarie – noiembrie 2021 polițiștii români de frontieră au descoperit 151 autovehicule care se aflau în atenția autorităților sau erau suspecte a fi furate. Este vorba despre 122 autoturisme, 16 microbuze, 5 camioane, un autocar, 4 motociclete și 3 remorci. Numărul autovehiculelor furate descoperite la graniță este comparabil cu cel din înregistrat în anul 2020, când 156 autovehicule aflate în atenția autorităților au fost descoperite la granițele României

Statistica realizată în acest an arată că principalele țări de proveniență a acestor autovehicule sunt Germania, Italia, Norvegia, Spania, Bulgaria, Franța dar și România, cele mai multe mașini depistate fiind din categoria autoturismelor de lux și de mijloc. Șoferii acestora au declarat, în majoritatea situațiilor, că nu știau că mașinile pe care le conduc sunt furate, ei decarându-se „cumpărători de bună credință”. Alții au fost și situații în care șoferi aflați la volanul autovehiculelor furate au susținut că au primit o sumă de bani pentru a transporta mașina în România fără să știe că acestea se află în atenția autorităților.

 Cele mai multe autovehicule au fost descoperite la frontiera cu Ungaria, la P.T.F. Nădlac II (județul Arad) și P.T.F. Petea (județul Satu Mare). Cazuri semnificative s-au înregistrat și la frontiera cu Bulgaria, în P.T.F. Calafat și P.T.F. Giurgiu, precum și la granița cu R. Moldova, unde P.T.F. Albița (județul Vaslui) are cele mai multe astfel de cazuri.  De asemenea, în perioada de referință au fost constatate 160 de infracțiuni, persoanele implicate fiind atât cetățeni români, cât și bulgari, spanioli, suedezi,  iranieni, polonezi, turci, ucraineni, moldoveni, unguri, germani și alții”, informează Poliția de Frontieră.

17 Sept. 2026, 16:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
17 Sept. 2026, 16:46 // Actual //  Grîu Tatiana

Serviciul Vamal propune reguli noi pentru vămuirea coletelor poștale internaționale, cu proceduri pentru declarare, control, plata taxelor și returul coletelor. Proiectul de regulament, publicat pentru consultări publice, introduce un sistem în mare parte electronic și stabilește exact ce tip de declarație trebuie folosită în funcție de valoarea și natura bunurilor.

Coletele care intră în Republica Moldova sunt împărțite în patru categorii. Prima cuprinde trimiterile cu obiecte de corespondență, a doua – coletele cu bunuri de până la 150 de euro, a treia – cele cu valoarea între 150,01 și 1 000 de euro, iar a patra – coletele care depășesc 1 000 de euro.

Pentru coletele de până la 150 de euro comandate online, atunci când se aplică regimul special pentru vânzările la distanță, va fi folosită declarația vamală simplificată. În funcție de mecanismul fiscal utilizat, TVA poate fi calculată și achitată de intermediarul implicat în vânzare. În acest caz, intermediarul este responsabil atât de plata TVA, cât și, după caz, de obligațiile privind garanția.

Există și situația în care operatorul poștal prezintă coletul la vamă în numele destinatarului. Atunci operatorul poștal va încasa TVA de la persoana care primește coletul și o va transfera la bugetul de stat. Tot operatorul va trebui să asigure garanția prevăzută de legislație, dacă aceasta este necesară.

Pentru coletele de până la 150 de euro pentru care este datorată TVA, liberul de vamă va fi acordat numai după ce sistemul vamal verifică dacă taxa a fost achitată sau dacă există o garanție suficientă pentru acoperirea ei. Regulamentul permite, în anumite condiții, achitarea TVA într-un termen de până la 30 de zile, cu condiția existenței garanției.

O atenție aparte este acordată coletelor primite de persoane fizice. Vama va analiza dacă bunurile sunt destinate consumului personal sau dacă pot indica o activitate comercială. Vor fi luate în calcul natura și cantitatea produselor, precum și caracterul ocazional al trimiterii. Destinatarul trebuie să confirme că bunurile nu sunt destinate activității comerciale. Dacă nu poate confirma acest lucru, funcționarul vamal poate schimba categoria coletului.

Pentru coletele trimise de la o persoană fizică la alta, cu caracter necomercial, rămân prevăzute anumite scutiri de drepturi de import pentru bunurile de până la 150 de euro, cu respectarea limitelor cantitative stabilite de legislație. Regulamentul prevede și că, în anumite cazuri, frecvența acestor trimiteri nu poate depăși un colet la 14 zile, indiferent de operatorul poștal utilizat.

Un alt detaliu important este că, dacă într-un colet sunt mai multe tipuri de produse, costurile de transport care nu sunt deja incluse în valoarea mărfurilor vor fi repartizate între produse în funcție de greutatea lor. Regulamentul prevede, de asemenea, că valoarea bunurilor trebuie justificată prin documentele care însoțesc coletul, iar Serviciul Vamal poate solicita acte suplimentare dacă are dubii asupra valorii declarate.

Proiectul reglementează inclusiv situațiile în care un colet trebuie returnat expeditorului. Pentru coletele care au fost deja puse în liberă circulație cu plata TVA, operatorul poștal va trebui să transmită datele privind returul și să solicite invalidarea declarației vamale, potrivit procedurii stabilite în regulament.

Noul regulament este prevăzut să intre în vigoare la 1 octombrie 2026.