Butoi cu pulbere în coasta Moldovei. Chișinăul, în cărțile Rusiei de a controla Gurile Dunării

Fostul ministru de externe Cristian Diaconescu spune că regiunea Mării Negre va fi „testată” în următorii ani de Federația Rusă în încercarea lui Vladimir Putin de a redefini relația Moscovei cu NATO, iar România, dacă vrea să conteze, ar trebui să se implice mai mult decât simpla exprimare diplomatică a „preocupării” față de comportamentul Rusiei. „Dacă nu ești la masa negocierii, ești în meniu”, a avertizat la Digi24 fostul șef al diplomației, reamintind cuvintele unui celebru politolog american, fost consilier pe probleme de securitate națională.

În opinia lui Cristian Diaconescu, Rusia nu a renunțat la planurile mai vechi de a controla Gurile Dunării, pentru că tot ceea ce face în ultimii ani are legătură cu bazinul Mării Negre și de aceea, atenția ar trebui îndreptată către această regiune, inclusiv către Republica Moldova.

În plus, atrage atenția diplomatul, angajamentele NATO sunt mai ferme în zona de nord a flancului estic, acolo NATO „are glonțul pe țeavă”, în timp ce pentru regiunea noastră, poziția Alianței este mai flexibilă, viteza de reacție urmând să fie adaptată. Tocmai de aceea, crede Cristian Diaconescu, ar fi nevoie să creăm un proiect regional propriu de apărare. În acest context, fostul ministru de externe a criticat declarațiile venite de la Sofia, unde ministrul apărării a apreciat că Bulgaria nu este amenințată și, deci, n-ar fi nevoie de o prezență a trupelor NATO.

„Sper că vom avea o politică inteligentă și preventivă și (…) nu ne așteptăm ca alții să fie și capabili, și disponibili să ne înțeleagă urgențele noastre de securitate”, a punctat Cristian Diaconescu, marți seara, într-o intervenție la Digi24.

Federația Rusă dorește două tipuri de tratat

Statele Unite și Rusia au decis să aibă consultări bilaterale care vor începe pe 10 ianuarie la Geneva și vor fi urmate de o reuniune a Consiliului NATO – Rusia pe 12 ianuarie și de o reuniune a OSCE, pe 13 ianuarie, deci „deocamdată, cel puțin, amenințarea cu forța este înlocuită cu argumentul dialogului, al cooperării diplomatice și sperăm și al unui proiect politic”, spune Cristian Diaconescu.

El a explicat că Federația Rusă dorește două tipuri de tratat: un tratat legat de cooperarea cu Washingtonul, însă în termenii Moscovei, și un alt tratat, care practic ar pune Alianța Nord-Atlantică în situația nu numai de a nu se mai extinde spre Est, dar și de a reveni la granițele din 1997.

„Acest lucru ar însemna, practic, că noi, statele venite după anul 2000 în NATO, nu ne-am mai bucura de protecția acestei structuri. Dacă s-ar întâmpla așa ceva (excluderea unor membri – n.r.), Alianța Nord-Atlantică și de facto, și de jure nu ar mai exista”, a punctat Cristian Diaconescu, sugerând că o astfel de idee nu ar fi niciodată acceptată.

În flancul estic, lipsește „conștientizarea” amenințării

„Țările din flancul estic sunt cele mai amenințate în acest moment. Într-adevăr, situația pe o perioadă lungă de timp va fi foarte complicată în această zonă. Nu lipsește parteneriatul cu Statele Unite, nu lipsește încrederea în Alianța Nord-Atlantică și implicit în proiectul european de sprijin al Alianței Nord-Atlantice. Ceea ce, după părerea mea, lipsește este conștientizarea în flancul estic, adică între țările de aici, din această regiune, în ceea ce privește propria apărare și propriile interese de securitate. Discutăm numai cum vine cineva să ne apere. În ce măsură suntem capabili noi să creăm un proiect regional propriu, ei, aici sunt dificultăți și probleme. De exemplu, dacă ar fi să amintesc, Bulgaria a anunțat că nu consideră că situația din proximitatea estică ar impune desfășurarea forțelor NATO pe teritoriul său”, a subliniat Cristian Diaconescu.

Zbigniew „Brzezinski (diplomat și politolog american – n.r.) spunea că dacă nu ești la masa negocierii, ești în meniu, așa că, din punctul de vedere al României, ar trebui să aibă toate capacitățile – sigur, dacă le posedă – politice, diplomatice și militare capabile, armonizate și sincronizate în așa fel, încât să aibă și parteneri, dar să aibă și propria autoritate în ceea ce privește nu numai frontiera estică a NATO, ci și a țării noastre”, a arătat fostul ministru de externe.

Rusia, „vecina” României?

Visul care i se atribuie lui Vladimir Putin de a dori o refacere sub o formă sau alta a Uniunii Sovietice este un „joc în desfășurare”, dar cât de plauzibil este un astfel de scenariu depinde de foarte mulți factori. „Trăim într-o lume intercondiționată. De la energie până la controlul armamentului nuclear sau convențional sunt o serie de aranjamente care se încheie, unele dintre ele se destramă, unele dintre ele, care există, se încalcă. Din punctul de vedere al României, din această regiune – atât de tensionată, care va fi testată în următorii cinci-șase ani – noi nu vom putea pleca, pentru că aici ne-a pus Dumnezeu. Or, din această perspectivă, aș fi foarte atent la ceea ce se întâmplă în Republica Moldova și mai ales la gurile Dunării atunci când este vorba despre un pas în plus în ceea ce privește Federația Rusă și testarea solidarității Alianței Nord-Atlantice”, atrage atenția Cristian Diaconescu.

#NATO #razboi #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Băncile din Republica Moldova au acordat în luna august 2026 credite noi în valoare totală de 7,24 miliarde de lei, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei. Aproape două treimi din finanțări, 64,4%, au fost contractate de mediul de afaceri, iar 35,6% au revenit persoanelor fizice.

Raportat la volumul total, companiile și persoanele care desfășoară activități economice au atras aproximativ 4,66 miliarde de lei, în timp ce populația a contractat credite de circa 2,58 miliarde de lei.

Cea mai importantă categorie din sectorul de afaceri este cea a societăților comerciale nefinanciare. Acestea au contractat în august credite noi în lei în valoare de 2,359 miliarde de lei, la o rată nominală medie a dobânzii de 8,58%. În valută, volumul împrumuturilor a ajuns la 1,617 miliarde de lei, iar dobânda medie a fost de 5,02%.

Instituțiile din mediul financiar nebancar au accesat credite de 320 milioane de lei în moneda națională, la o dobândă medie de 8,32%, și echivalentul a 107 milioane de lei în valută, la o rată de 5,55%.

În cazul persoanelor fizice care practică activitate economică, creditele noi în lei au însumat 75 milioane de lei, la o dobândă medie de 9,41%. Creditele în valută au fost de aproximativ 2 milioane de lei, cu o rată nominală de 6,01%.

Pe segmentul populației, creditele de consum au rămas cele mai importante ca volum. În august, persoanele fizice au contractat asemenea împrumuturi în lei de 1,572 miliarde de lei, la o dobândă medie de 10,96%.

Creditele imobiliare noi au însumat 975 milioane de lei, iar rata nominală medie a dobânzii a fost de 8,07%.

Datele BNM arată că, în structura creditelor de consum și imobiliare acordate în lei, cea mai mare pondere au avut-o împrumuturile de consum cu maturitatea între doi și cinci ani. Acestea au totalizat 1,403 miliarde de lei și au fost acordate la o dobândă medie de 10,88%.

Creditele de consum cu termen de până la 12 luni au însumat 58 milioane de lei, la o rată medie de 11,25%, iar cele cu maturitatea între unu și doi ani au ajuns la 84 milioane de lei, cu o dobândă de 10,82%.

Cele mai scumpe au fost creditele de consum cu termen de peste cinci ani: volumul acestora a fost de 26 milioane de lei, iar rata nominală medie a dobânzii a urcat la 14,79%.

#dobinda #credite #BNM