„Groparii” supraîndatorării populației. Alaiba: Trebuie să intervenim urgent în domeniul de microfinanțare

Depuatatul PAS, Dumitru Alaiba se arată îngrijorat de supraîndatorarea populației la companiile de microfinanțare, datorie care cosntituie 576 milioane de lei, potrivit lui Alaiba. Într-o postare pe Facebook, deputatul anunță că va face ordine în domeniul de microcreditare.

„În trimestrul III al lui 2021 (ultimele date disponibile) creditele OCN din categoria „compromis” (restanțe la plată mai mari de 361 de zile, adică efectiv oameni care au renunțat să mai plătească) au constituit 576 milioane lei. Asta e în creștere cu 160 milioane lei (!!!) față de începutul anului 2021.”, a scris Alaiba.

Deputatul acuză companiile de microcreditare că sunt responsabile de supraîndatorarea populației.

„Groapa supraîndatorării populației se adâncește tot mai tare și trebuie să intervenim urgent. Astea nu sunt doar cifre. Sunt, probabil, mii de oameni care au falimentat și sunt în pragul disperării. Oameni care au renunțat timp de un an de zile să-și mai plătească ratele la împrumut.”, subliniază Dumitru Alaiba.

În acest sens, Alaiba menționează că oamenii trebuie protejați în fața practicilor abuzive ale sectorului de microfinanțare.

„Oamenii trebuiesc protejați de abuzuri, iar piața de microfinanțare trebuie să se debaraseze de practicile cămătărești, să o impunem să se maturizeze. Cei ce se vor adapta noilor standarde vor avea de câștigat. Cei ce știu doar să comită escrocherii trebuie să dispară. În Moldova nu trebuie să existe rate a dobânzii de sute de procente.”, a punctat deputatul.

Companiile de microfinanțare au înregistrat un profit de 707 milioane de lei, de două ori mai mare în nouă luni ale anului 2021 față de perioada similară a anului precedent, arată datele Comisiei Naționale a Pieței Financiare.

Două companii au strâns 40% din totalul profitului înregistrat de cele 136 de companii. Este vorba de Easy Credit – 149,3 milioane de lei cu 28% mai mult și Microinvest cu 119,5 mil. de lei cu 41,5% mai mult față de nouă luni ale anului 2020.

În top zece cu cel mai mare profit s-au clasat IuteCredit – 67,4 milioane de lei, Expres Lesing – 33 milioane de lei, Sebo – 30 milioane de lei, Primecapital – 24 milioane de lei, Mogo – 23,1 milioane de lei, Credirapid – 22,4 milioane de lei, MikroKapital – 21,8 milioane de lei și BT Leasing cu 21,7 milioane de lei.

#microfinanțare #dumitru alaiba #datorii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca turcă DenizBank, care este una dintre cele mai mari instituții de credit din țară, practic a încetat să mai deschidă conturi pentru cetățenii ruși de la începutul anului 2024, scrie RBC, citând doi intermediari care îi ajută pe ruși să obțină carduri de la băncile turcești.

„Din zece cereri de deschidere a unui cont, doar una primește aprobare. Este imposibil să deschizi un cont chiar și cu un permis de ședere și înregistrare în Turcia”, a descris situația unul dintre intermediari, Serghei Ovsyannikov. El a adăugat că DenizBank face acum excepții doar pentru clienții cu un depozit mare de 100 de mii de dolari și mai mult.

Problema a fost confirmată de partenerul de conducere al Lenar Wealth Management, Lenar Rakhmanov, care lucrează la Istanbul. Potrivit acestuia, probabilitatea ca un rus să deschidă un cont este influențată de „calibrul clientului” și de acordurile personale cu o anumită sucursală bancară.

A avea un permis de ședere și înregistrarea locală nu garantează deschiderea unui cont la DenizBank, confirmă un alt intermediar, Elena Chernysheva. Ea notează că cetățenii ruși, având în mână un pachet complet de documente necesare, le va fi mai ușor să contacteze o altă bancă în aceste scopuri.

La sfârșitul anului trecut, președintele american Joe Biden a semnat un decret care introduce restricții împotriva băncilor străine pentru a ajuta persoanele fizice și juridice ruse să eludeze sancțiunile și pentru a asista în aprovizionarea industriei ruse de apărare. După aceasta, o serie de instituții de credit străine au înăsprit condițiile pentru deservirea rușilor, iar cetățenii ruși au început, de asemenea, să aibă dificultăți în efectuarea plăților și transferurilor.

După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și sancțiunile ulterioare, unele țări, inclusiv Turcia, au început să ajute Moscova să reexporte mărfuri. Potrivit unor surse familiare cu Financial Times, agențiile de informații ruse au depus „efort și timp considerabil” pentru a găsi modalități de a evita sancțiunile și controalele la export, iar intermediarii financiari au început să participe la astfel de operațiuni „intenționat sau neintenționat”.

Partenerul Pen & Paper, Kira Vinokurova, consideră că refuzurile de a deschide conturi sunt cauzate de riscurile pentru bănci de a fi supuse sancțiunilor, deoarece accesul indivizilor ruși la sistemul financiar global poate fi privit ca o contribuție la sectorul financiar rus. În plus, crește riscul introducerii unor măsuri restrictive de asistență pentru eludarea sancțiunilor anti-ruse.

„Prin deschiderea unui cont pentru persoane ruse, băncile turce trebuie să cheltuiască resurse suplimentare pentru verificarea tranzacțiilor din punctul de vedere al participării persoanelor sancționate sau al implementării activităților interzise din punctul de vedere al sancțiunilor occidentale”, spune Vinokurova, menționând că Rusia este acum „o jurisdicție cu un risc crescut de sancțiuni”.

Cerințele de deservire a rușilor de către băncile turcești vor deveni mai stricte în viitor din cauza presiunii tot mai mari de sancțiuni, dar este puțin probabil ca băncile turce să abandoneze complet noii clienți ruși, avocatul este sigur: „Unul dintre principiile regimurilor de sancțiuni ale Jurisdicțiile occidentale sunt în centrul măsurilor pe anumite persoane, sectoare, bunuri sau servicii, iar refuzul complet de a servi rușii este puțin probabil să fie încurajat de acestea.”

În luna mai anul trecut, vicepreședintele Băncii Rusiei, Alexey Guznov, a raportat problemele cu care se confruntă băncile rusești atunci când încearcă să deschidă conturi în țări „prietenoase” pentru a stabili un comerț ocolind dolarul, euro și alte valute mondiale. Înainte de aceasta, Banca Centrală a Federației Ruse a spus că băncile străine nu au răspuns propunerilor de parteneriat ale colegilor ruși, iar președintele Comitetului Dumei pentru Piața Financiară, Anatoli Aksakov, a spus că doar trei instituții de credit au reușit să deschidă. conturi de corespondent.