„Groparii” supraîndatorării populației. Alaiba: Trebuie să intervenim urgent în domeniul de microfinanțare

Depuatatul PAS, Dumitru Alaiba se arată îngrijorat de supraîndatorarea populației la companiile de microfinanțare, datorie care cosntituie 576 milioane de lei, potrivit lui Alaiba. Într-o postare pe Facebook, deputatul anunță că va face ordine în domeniul de microcreditare.

„În trimestrul III al lui 2021 (ultimele date disponibile) creditele OCN din categoria „compromis” (restanțe la plată mai mari de 361 de zile, adică efectiv oameni care au renunțat să mai plătească) au constituit 576 milioane lei. Asta e în creștere cu 160 milioane lei (!!!) față de începutul anului 2021.”, a scris Alaiba.

Deputatul acuză companiile de microcreditare că sunt responsabile de supraîndatorarea populației.

„Groapa supraîndatorării populației se adâncește tot mai tare și trebuie să intervenim urgent. Astea nu sunt doar cifre. Sunt, probabil, mii de oameni care au falimentat și sunt în pragul disperării. Oameni care au renunțat timp de un an de zile să-și mai plătească ratele la împrumut.”, subliniază Dumitru Alaiba.

În acest sens, Alaiba menționează că oamenii trebuie protejați în fața practicilor abuzive ale sectorului de microfinanțare.

„Oamenii trebuiesc protejați de abuzuri, iar piața de microfinanțare trebuie să se debaraseze de practicile cămătărești, să o impunem să se maturizeze. Cei ce se vor adapta noilor standarde vor avea de câștigat. Cei ce știu doar să comită escrocherii trebuie să dispară. În Moldova nu trebuie să existe rate a dobânzii de sute de procente.”, a punctat deputatul.

Companiile de microfinanțare au înregistrat un profit de 707 milioane de lei, de două ori mai mare în nouă luni ale anului 2021 față de perioada similară a anului precedent, arată datele Comisiei Naționale a Pieței Financiare.

Două companii au strâns 40% din totalul profitului înregistrat de cele 136 de companii. Este vorba de Easy Credit – 149,3 milioane de lei cu 28% mai mult și Microinvest cu 119,5 mil. de lei cu 41,5% mai mult față de nouă luni ale anului 2020.

În top zece cu cel mai mare profit s-au clasat IuteCredit – 67,4 milioane de lei, Expres Lesing – 33 milioane de lei, Sebo – 30 milioane de lei, Primecapital – 24 milioane de lei, Mogo – 23,1 milioane de lei, Credirapid – 22,4 milioane de lei, MikroKapital – 21,8 milioane de lei și BT Leasing cu 21,7 milioane de lei.

#microfinanțare #dumitru alaiba #datorii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova continuă să dea semne de stagnare, iar prognoza de creștere economică pentru anul 2026 rămâne la doar 1%. Cu toate acestea, președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, consideră că situația nu trebuie să provoace o alarmare excesivă. Deputatul susține că încetinirea activității economice este determinată inclusiv de scumpirea energiei și a resurselor utilizate în producție, iar autoritățile trebuie să intervină punctual pentru sprijinirea industriilor aflate în dificultate.

În cadrul emisiunii „Vocile Puterii” de la Exclusiv TV, Spatari a fost întrebat cum explică trecerea economiei moldovenești de la creștere la stagnare, în condițiile în care experții semnalează inclusiv probleme structurale pe piața muncii.

„Sunt perioade în care activitatea economică încetinește, mai ales atunci când prețurile la resurse, la inputuri, la energie cresc. Unii producători își pot revizui volumul de activitate, pot reduce din volumul de activitate pentru a atenua impactul costurilor”, a explicat parlamentarul.

Potrivit lui Spatari, scumpirea energiei afectează inevitabil competitivitatea întreprinderilor și poate determina reducerea producției. Totuși, deputatul afirmă că perspectivele economice pentru anul în curs și pentru 2027 rămân pozitive, chiar dacă ritmul de creștere este modest.

„Este adevărat că creșterea prețurilor la energie ne afectează, inevitabil. Pe de altă parte, prognoza pe tot anul indică o creștere față de anul trecut și prognoza pentru anul viitor este, de asemenea, pe creștere economică. Nu trebuie să ne alarmăm mai mult decât este necesar”, a declarat președintele comisiei parlamentare.

Spatari a recunoscut însă că situația necesită monitorizare atentă și măsuri de sprijin pentru sectoarele economice afectate de costurile ridicate.

„Trebuie să fim atenți la aceste evoluții și, acolo unde este necesar, să intervenim cu resursele limitate pe care le are bugetul pentru a ajuta anumite industrii”, a precizat deputatul.

Un exemplu invocat de parlamentar este industria zahărului, unde producătorii înregistrează pierderi financiare de mai mulți ani. Spatari consideră că acest sector are nevoie de măsuri specifice de susținere, indiferent de modificările fiscale discutate de autorități.

„Părerea mea este că trebuie să avem soluții țintite pentru această industrie. Pentru că firmele din acest domeniu, producătoare de zahăr, sunt pe pierdere de câțiva ani. Indiferent de cota TVA-ului, ele sunt pe pierdere”, a afirmat acesta.

Întrebat despre impactul unei eventuale majorări a TVA asupra industriei zahărului, deputatul a explicat că efectele s-ar putea resimți în primul rând asupra consumatorilor, prin creșterea prețurilor.

„Este vorba despre consumatorii care vor plăti creșterea”, a spus Spatari, adăugând că este dificil de anticipat dacă scumpirea produselor va determina o reducere a consumului.

„Poate da, poate nu. Aici este greu de știut care va fi impactul asupra consumatorilor, asupra comportamentului consumatorilor”, a explicat parlamentarul.

În opinia sa, intervențiile statului trebuie să fie orientate către întreprinderile și ramurile economice care întâmpină dificultăți reale, în locul unor măsuri generale care ar putea pune presiune suplimentară asupra bugetului.

„Trebuie să avem răspunsuri țintite pentru a ajuta industriile care sunt într-adevăr în dificultate. Cu siguranță există și alte industrii care au nevoie de sprijin pentru a trece peste această perioadă mai dificilă”, a concluzionat Marcel Spatari.

Centrul Analitic Independent Expert-Grup estimează o creștere economică de doar 1% și avertizează asupra riscului de stagflație, caracterizată printr-o activitate economică aproape stagnantă și o inflație care ar putea ajunge la 9–10% spre sfârșitul anului. Potrivit experților, scumpirea energiei, dobânzile ridicate și încetinirea exporturilor afectează perspectivele economice.

Fondul Monetar Internațional este ceva mai optimist. În urma misiunii desfășurate la Chișinău în perioada 21–28 octombrie, FMI și-a îmbunătățit prognoza de creștere economică pentru 2026 de la 1,5% la 1,7%, invocând rezultatele mai bune decât cele anticipate în agricultură. Pentru 2027, instituția estimează un avans al PIB de 2%.