Mai multe sate vor fi conectate la apă. Va fi construit apeductul magistral Chișinău-Strășeni-Călărași

În cadrul ședinței de ieri, 19 ianuarie, a Guvernului a fost aprobată instituirea Comisiei de cercetare prealabilă pentru declararea utilității publice de interes național a lucrărilor de construcție a apeductului magistral Chișinău – Strășeni – Călărași. La acest apeduct vor fi conectate mai multe localități.

„Proiectul are acoperire financiară din partea Guvernului Federal German prin intermediul KfW sub formă de grant în valoare de 25 milioane de euro, iar contribuția Guvernului Republicii Moldova este de 3,05 milioane de euro, prin Fondul Național de Dezvoltare Regională.”, a scris Andrei Spînu pe Facebook.

În cadrul fazei I a proiectului vor fi efectuate investiții în construcția magistralei Chișinău – Strășeni – Călărași cu conectarea orașelor Strășeni și Călărași. Apeductul va traversa localitățile:

Vatra, Ghidighici și municipiul Chișinău, Vorniceni, Bucovăț, Tătărești, Pănășești, Roșcani, Sireți, Gălești, Căpriana și municipiul Strășeni, Vărzăreștii Noi, Nișcani, Tuzara, Pitușca și orașul Călărași din raionul Călărași.

În faza a II-a proiectului sunt prevăzute investiții în infrastructura satelor selectate, inclusiv și aducțiunile secundare de alimentare cu apă ce vor asigura conectarea localităților din ambele raioane către noua sursă de apă.

„Amintim că în luna noiembrie anul trecut, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a obținut o finanțare adițională de 15 milioane de euro din partea statului German, prin intermediul Băncii de Dezvoltare KfW pentru extinderea ariei proiectului și conectarea mai multor localități.”

#apeduct #sate #infrastructura

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.