Fermierii moldoveni, cu mâna întinsă după bani. AIPA se laudă că a început achitările pentru anul 2021

21 Ian. 2022, 17:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
21 Ian. 2022, 17:15 // Actual //  bani.md

Fermierii moldoveni au depus un număr record de cereri pentru acordarea subvențiilor –  12 759 de aproape două ori  mai  mult față de anul 2020, potrivit datelor Agenției de Intervenție și Plăți în Agricultură.

Astfel, 8 522 (+66,8%) au fost depuse pentru subvenții post-investiționale pentru 4602 producători agricoli unici, 3 502 (+27,4%) – compensații pentru calamitățile naturale ce au compromis recolta agricolă în anul 2020 (exprimat prin ajutor umanitar – motorină) și 319 (+2,5%) – cereri de acordare a subvenției în avans (pentru dezvoltarea proiectelor start – up și îmbunătățirea nivelului de trai și de muncă în mediul rural).

Anul trecut agricultorii s-au pomenit pentru câteva săptămâni că nu pot primi banii din subvenții. Iar pe 13 septembrie, AIPA a reluat plățile pentru agricultori pe dosarele depuse pentru subvenții.

Acestea au fost blocate timp de câteva săptămâni, ca urmare a reorganizării structurale a Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, iar din data de 10 septembrie au fost redeschise liniile de finanțare.

Astfel, AIPA a transferat, pe luni 13 septembrie, către fermieri 32,2 milioane de lei pentru 184 de cereri de subvenționare. 18,2 milioane de lei au fost virate pentru 89 de cereri depuse pentru proiectele post-investiționale din 2020 și 14 milioane de lei pentru 95 de cereri – plăți directe pe cap de animal.

În anul 2020, au fost prevăzute 950 milioane lei pentru subvenţii, dar AIPA a primit 7.448 de cereri de subvenții în valoare totală de 1,22 miliarde de lei.

Realitatea Live

18 Ian. 2026, 16:52
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
18 Ian. 2026, 16:52 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Constructorul chinez BYD dezvoltă în provincia Henan o fabrică de dimensiuni nemaiîntâlnite, mult peste facilitățile industriale existente, cu scopul de a produce un milion de mașini pe an doar aici, însă această construcție este mai mult decât o unitate de producție. Fabrica a fost deschisă în 2023 și este în proces de extindere.

Imaginile aeriane arată că este vorba despre un oraș în sine, cu hale de producție, dar și infrastructură, blocuri de locuințe, terenuri de fotbal și de tenis, totul fiind proiectat pentru a susține forța de muncă, dar și activitatea non-stop a fabricii. Mii de muncitori deja locuiesc în interiorul facilității, care este un amestec de fabrică și comunitate, scrie The Economic Times.

Mega-fabrica este compusă din opt faze de dezvoltare: 1-4 au fost deja construite, iar 5-8 sunt în proces de construcție, iar când și acestea vor fi gata vor consolida poziția BYD drept constructorul cu cea mai mare unitate de producție de mașini electrice din lume, depășind de peste 10 ori dimensiunea fabricii Tesla din Nevada (11,6 kilometri pătrați).

La finalul proiectului, mega-fabrica BYD din Zhengzhou se va întinde pe aproape 130 de kilometri pătrați – spre exemplu, Bucureștiul se întinde pe 240 de kilometri pătrați.

În prezent, peste 60.000 de oameni lucrează la fabrica din Zhengzhou, însă numărul acestora ar urma să crească pentru că BYD vrea să angajeze încă 200.000 la nivel mondial în următoarele luni. Toate facilitățile de recreere și locuințele construite în interiorul fabricii au ca scop creșterea productivității și fidelizarea angajaților, însă există voci care susțin că o creștere atât de rapidă are riscul să producă un „oraș fantomă” în cazul scăderii cererii de mașini electrice.

BYD a vândut 4,25 de milioane de mașini electrice în 2024, însă fabrica din Zhengzhou este aspru criticată din cauza impactului asupra mediului înconjurător, în timp ce alte persoane o cataloghează pur și simplu ca fiind „urâtă”. Totodată, această fabrică urmărește strategia industrială a Chinei: combină dimensiunea, viteza și ajutorul de stat pentru a-și depăși rivalii. În timp ce Tesla se bazează pe automatizare, BYD pune accent pe capitalul uman, angajând aproape un milion de muncitori. Cu toate astea, adoptarea unui model bazat pe forța de muncă ridică semne de întrebare legate de sustenabilitate, tendința la nivel mondial fiind de automatizare.