Bijuterii plutitoare! Record al vânzărilor de superiahturi

01 Feb. 2022, 18:08
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
01 Feb. 2022, 18:08 // Au Bani //  MD Bani

Vânzările de superiahturi au atins un nivel record anul trecut, astfel că oferta de vase disponibile s-a redus, iar preţurile au crescut până la un nivel care este puţin probabil să fie afectat de începutul de an 2022 turbulent de pe pieţele financiare, transmite Bloomberg.

Potrivit informațiilor, în anul 2021, s-au vândut în total 887 de superiahturi, în creştere cu 77% comparativ cu 2020 şi dublu faţă de 2019, susţine firma de cercetare VesselsValue.

Miliardarul american Jeff Bezos, care potrivit Bloomberg Billionaires Index are o avere netă de 174,7 miliarde de dolari, aşteaptă să intre în posesia unui superiaht cu o lungime de 127 de metri. Construcţia navei se apropie de sfârşit la un şantier din Ţările de Jos. La rândul său regizorul Steven Spielberg a comandat şi el un superiaht, după ce anterior şi-a scos la vânzare vechiul său iaht pentru suma de 158 de milioane de dolari.

Dobânzile reduse şi pieţele bursiere în creştere au generat câştiguri de 1.000 de miliarde de dolari pentru cei mai bogaţi 500 de oameni de pe planetă, susţine Bloomberg Billionaires Index. Această generare de avere şi cererea crescută pentru recreere solitară în contextul pandemiei de Covid au fost principalii factori care au stat la baza exploziei vânzărilor de superiahturi, susţine VesselsValue.

Creditele ieftine au avut şi ele o contribuţie pentru că au făcut mai uşoară „cumpărarea de distanţă socială”, susţine un administrator de avere.

În plus, este puţin probabil ca majorarea dobânzilor şi volatilitatea de pe pieţele de acţiuni să afecteze preţurile, cel puţin în următoarele luni, pentru că lipsesc superiahturile disponibile pe stoc. Acest gen de nave au nevoie de mai mulţi ani pentru a fi construite iar faptul că există cumpărători dispuşi să cumpere imediat un iaht a golit pur şi simplu piaţa ambarcaţiunilor second-hand.

„Pur şi simplu nu există suficiente iahturi disponibile pentru a fi achiziţionate„, susţine Sam Tucker, analist la VesselsValue.

Perturbările apărute de-a lungul lanţurilor de aprovizionare şi deficitul de muncitori calificaţi au agravat situaţia. Şantierele navale funcţionează la limită iar construcţia de noi vase durează mai mult. Pe de altă parte, pentru cei care deţin deja un superiaht, contextul actual înseamnă valori mai mari pentru ambarcaţiunile lor.

În mod normal un superiaht nu este considerat ca o investiţie. Deprecierea este accelerată iar costurile anuale de operare sunt ridicate astfel că valoarea unei astfel de ambarcaţiuni scade cu aproximativ 10%. Însă din cauza condiţiilor actuale de pe piaţă, valoarea iahturilor a crescut cu 5% până la 8% numai în 2021.

„Este un moment excelent să fii proprietar de iaht. Cei care au cumpărat în urmă cu un an ar putea să îl vândă acum în profit după ce s-au bucurat de un sezon complet de superiachting gratuit„, susţine Sam Tucker.

04 Nov. 2026, 16:16
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:16 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Tot mai puține companii din Republica Moldova intenționează să investească în dezvoltarea afacerilor, pe fondul incertitudinilor economice și al riscurilor regionale. Ponderea întreprinderilor care planifică investiții noi în 2026 a coborât de la 40% la aproximativ 32%, ceea ce înseamnă că doar una din trei firme mai are asemenea planuri, potrivit Raportului Comisiei Europene privind Republica Moldova, publicat miercuri, 4 noiembrie.

Potrivit documentului, declinul intențiilor de investiții este mai pronunțat în rândul întreprinderilor micro și mici, în timp ce companiile mari raportează o creștere a disponibilității de a investi. Această diferență sugerează că afacerile de dimensiuni reduse sunt mai vulnerabile la incertitudinile economice și la riscurile care afectează mediul de afaceri.

Comisia Europeană constată că, deși autoritățile de la Chișinău au intensificat eforturile pentru îmbunătățirea climatului investițional, problemele structurale ale economiei și consecințele războiului Rusiei împotriva Ucrainei continuă să afecteze activitatea companiilor.

„Ponderea companiilor care planifică noi investiții în 2026 a scăzut de la 40% la aproximativ 32%, întreprinderile mari raportând intenții sporite de investiții, iar întreprinderile micro și mici o diminuare”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul atrage atenția și asupra incertitudinii cu privire la modificările cadrului de reglementare. Potrivit raportului, agenda reformelor regulatorii nu este făcută publică, ceea ce limitează capacitatea companiilor de a anticipa schimbările legislative și de a-și planifica investițiile.

Problema devine cu atât mai importantă în contextul alinierii accelerate a legislației Republicii Moldova la normele Uniunii Europene, proces care presupune modificări frecvente ale regulilor aplicabile mediului de afaceri.

În același timp, Comisia Europeană recunoaște progresele înregistrate în ultimii șase ani în reducerea birocrației. Printre acestea se numără simplificarea procedurilor de înregistrare a companiilor, diminuarea costurilor de lansare a unei afaceri și eliminarea unor cerințe administrative.

Autoritățile au continuat, de asemenea, să ofere sprijin financiar întreprinderilor pentru modernizarea capacităților de producție, îmbunătățirea eficienței energetice și dezvoltarea inovațiilor.

Cu toate acestea, investițiile străine directe rămân la un nivel redus. Potrivit datelor prezentate de Comisia Europeană, intrările de investiții străine directe au reprezentat 1,8% din PIB în 2025, comparativ cu 2% în anul precedent.

Raportul subliniază că investițiile străine sunt afectate inclusiv de războiul din Ucraina, care continuă să genereze riscuri pentru investitorii interesați de piața moldovenească.

Pentru atragerea capitalului extern, Guvernul a extins mecanismul ghișeului unic destinat investitorilor și a creat Harta Investițională a Republicii Moldova. Totodată, noua Lege cu privire  investițiile, menită să consolideze cadrul juridic și să faciliteze proiectele strategice, fusese adoptată în prima lectură în septembrie 2026.

Comisia Europeană menționează și organizarea primei Conferințe de Investiții UE–Moldova în 2026, în urma căreia au fost semnate mai multe memorandumuri de înțelegere cu investitori privați. Aceste documente indică interes pentru anumite proiecte, dar nu echivalează automat cu investiții deja realizate.

În evaluarea sa generală, Bruxelles-ul constată că Republica Moldova a înregistrat progrese în reducerea poverii administrative și în dezvoltarea programelor de sprijin pentru afaceri. Totuși, nivelul scăzut al investițiilor străine, deficitul de forță de muncă și incertitudinile economice continuă să limiteze competitivitatea economiei.

Scăderea ponderii companiilor care intenționează să investească de la 40% la 32% reprezintă o reducere de opt puncte procentuale, echivalentă cu o diminuare relativă de 20%. Indicatorul reflectă intențiile declarate de investiții, nu o reducere deja înregistrată a volumului investițiilor efective.