ULTIMA ORĂ! 150 de mii de euro și 50 de mii de dolari depistați într-un seif al unui ex-deputat transfug

Procurorii anticorupție au ridicate mai multe calculatoare, telefoane mobile, documente, înscrisuri de ciornă și sume bănești, proveniența cărora va fi cercetată în cadrul urmăririi penale, în care sunt vizați cei 13 ex-deputați PCRM care se presupune că în 2015 au părăsit fracțiunea parlamentară fiind motivați financiar, pentru ca ulterior să adere la un alt partid, scrie Realitatea.md.

Potrivit Procuraturii Anticorupție, perchezițiile au fost efectuate la cei 13 ex-parlamentari în perioada 2-3 februarie, la domiciliile persoanelor vizate, în automobilele acestora, precum și la sediile deținute de rudele acestora.

Astfel, în rezultatul perchezițiilor efectuate la unul dintre ex-deputați, în cadrul unui seif metalic deținut la o instituție bancară au fost depistate și ridicate mijloace bănești în sumă de 65 000 euro și 30 000 dolari, respectiv într-un alt depozit bancar, la același deputat au fost depistați 20 000 dolari și 85 000 euro.

În cadrul altor percheziții la domiciliile ex-deputaților au fost depistate la fiecare dintre ei diferite sume de bani. Cea mai mică sumă a fost depistată la unul dintre ex-deputați în mărime de 500 euro, respectiv cea mai mare sumă de bani a fost depistată la domiciliul unui alt ex-deputat în mărime 34 700 de dolari SUA și 44 300 euro.

Amintim că, în rezultatul perchezițiilor efectuate, au fost reținuți pentru un termen de 72 de ore, cinci ex-deputați.

Procurorii Procuraturii Anticorupție, în comun cu ofițerii Serviciului de Informații și Securitate, au descins în dimineața de miercuri, 2 februarie, cu o serie de percheziții acasă la mai mulți foști deputați ai Parlamentului Republicii Moldova.

Ulterior, în aceeași zi, pentru 72 de ori au fost reținuți foștii parlamentari: Vladimir Vitiuc, Violeta Ivanov, Artur Reșetnicov, Anatolie Zagorodnîi și Sergiu Sîrbu.

Percheziițiile au fost făcute, după ce, în decembrie 2015, 14 deputați au părăsit fracțiunea PCRM, anunțând crearea Platformei social-democrate „Pentru Moldova”. Este vorba de parlamentarii: Violeta Ivanov, Victor Mîndru, Alexandru Banicov, Boris Golovin, Anatoli Gorilă, Galina Balmoș, Elena Gudumac, Corneliu Mihalache, Petru Porcescu, Artur Reșetnicov, Sergiu Stati, Vladimir Vitiuc, Igor Vremea și Anatolie Zagorodnîi. Ulterior, toți ei au aderat la fracțiunea PDM din parlamentul de Legislatura a IX-a, care a activat până în februarie 2019.

Majoritatea dintre cei menționați s-au ales ca urmare cu diferite funcții în cadrul instituțiilor statului: Artur Reșetnicov a fost numit judecător la Curtea Constituțională, Corneliu Mihalache – membru al Consiliului Audiovizualului, Boris Golovin – director al Centrului Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească (CNAMUP), iar Anatolie Zagorodnîi – director general al Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC).

Alți politicieni, precum Violeta Ivanov, Vladimir Vitiuc și Victor Mîndru, și-au continuat activitatea în cadrul formațiunii. Ivanov și Vitiuc, fiind realeși în funcția de deputat ca urmare a alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019, iar Mîndru a ajuns în toamna 2019 consilier în cadrul CMC.

#seif #ex-deputat transfug #milioane

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața neagră a țigaretelor din România a reprezentat 10,5% din consumul total în luna mai 2026, în scădere cu 0,4 puncte procentuale față de februarie, însă cu 1,6 puncte procentuale peste nivelul înregistrat în mai 2025, potrivit celui mai recent studiu realizat de compania de cercetare Novel Research.

Cercetarea spune că, cea mai mare creștere a comerțului ilicit a fost înregistrată în nord-estul României, unde piața neagră a avansat cu 6,6 puncte procentuale, până la 14,7%. În schimb, în sud-vest fenomenul s-a redus cu 5,5 puncte procentuale, până la 9%.

Cea mai ridicată pondere a pieței negre continuă să fie în sudul țării, unde produsele de contrabandă reprezintă 17% din consum.

Directorul general al Novel Research, Marian Marcu, afirmă că Bulgaria rămâne principala sursă a țigaretelor de contrabandă de pe piața românească, cu o cotă de 27,7%, deși aceasta este în scădere.

În același timp, ponderea produselor provenite din Republica Moldova a coborât cu 3,2 puncte procentuale, până la 15,1% și continuă să se reduc în ultimele luni.

Reprezentanții industriei tutunului avertizează însă că fenomenul rămâne unul îngrijorător și afectează în continuare veniturile bugetare și piața legală.

Potrivit platformei StopContrabanda.ro, autoritățile române au confiscat în prima jumătate a acestui an aproximativ 100 de milioane de țigarete de contrabandă, cu o valoare estimată la 66,7 milioane de lei.

La rândul său, inspectorul general al Poliției de Frontieră din România, chestor principal Cornel Laurian Stoica, a declarat că în primele cinci luni ale anului au fost confiscate aproximativ 790.000 de pachete de țigări, evaluate la 18,6 milioane de lei, precum și peste 1,1 tone de tutun vrac și aproximativ 130 de kilograme de tutun pentru narghilea.