ULTIMA ORĂ! 150 de mii de euro și 50 de mii de dolari depistați într-un seif al unui ex-deputat transfug

Procurorii anticorupție au ridicate mai multe calculatoare, telefoane mobile, documente, înscrisuri de ciornă și sume bănești, proveniența cărora va fi cercetată în cadrul urmăririi penale, în care sunt vizați cei 13 ex-deputați PCRM care se presupune că în 2015 au părăsit fracțiunea parlamentară fiind motivați financiar, pentru ca ulterior să adere la un alt partid, scrie Realitatea.md.

Potrivit Procuraturii Anticorupție, perchezițiile au fost efectuate la cei 13 ex-parlamentari în perioada 2-3 februarie, la domiciliile persoanelor vizate, în automobilele acestora, precum și la sediile deținute de rudele acestora.

Astfel, în rezultatul perchezițiilor efectuate la unul dintre ex-deputați, în cadrul unui seif metalic deținut la o instituție bancară au fost depistate și ridicate mijloace bănești în sumă de 65 000 euro și 30 000 dolari, respectiv într-un alt depozit bancar, la același deputat au fost depistați 20 000 dolari și 85 000 euro.

În cadrul altor percheziții la domiciliile ex-deputaților au fost depistate la fiecare dintre ei diferite sume de bani. Cea mai mică sumă a fost depistată la unul dintre ex-deputați în mărime de 500 euro, respectiv cea mai mare sumă de bani a fost depistată la domiciliul unui alt ex-deputat în mărime 34 700 de dolari SUA și 44 300 euro.

Amintim că, în rezultatul perchezițiilor efectuate, au fost reținuți pentru un termen de 72 de ore, cinci ex-deputați.

Procurorii Procuraturii Anticorupție, în comun cu ofițerii Serviciului de Informații și Securitate, au descins în dimineața de miercuri, 2 februarie, cu o serie de percheziții acasă la mai mulți foști deputați ai Parlamentului Republicii Moldova.

Ulterior, în aceeași zi, pentru 72 de ori au fost reținuți foștii parlamentari: Vladimir Vitiuc, Violeta Ivanov, Artur Reșetnicov, Anatolie Zagorodnîi și Sergiu Sîrbu.

Percheziițiile au fost făcute, după ce, în decembrie 2015, 14 deputați au părăsit fracțiunea PCRM, anunțând crearea Platformei social-democrate „Pentru Moldova”. Este vorba de parlamentarii: Violeta Ivanov, Victor Mîndru, Alexandru Banicov, Boris Golovin, Anatoli Gorilă, Galina Balmoș, Elena Gudumac, Corneliu Mihalache, Petru Porcescu, Artur Reșetnicov, Sergiu Stati, Vladimir Vitiuc, Igor Vremea și Anatolie Zagorodnîi. Ulterior, toți ei au aderat la fracțiunea PDM din parlamentul de Legislatura a IX-a, care a activat până în februarie 2019.

Majoritatea dintre cei menționați s-au ales ca urmare cu diferite funcții în cadrul instituțiilor statului: Artur Reșetnicov a fost numit judecător la Curtea Constituțională, Corneliu Mihalache – membru al Consiliului Audiovizualului, Boris Golovin – director al Centrului Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească (CNAMUP), iar Anatolie Zagorodnîi – director general al Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC).

Alți politicieni, precum Violeta Ivanov, Vladimir Vitiuc și Victor Mîndru, și-au continuat activitatea în cadrul formațiunii. Ivanov și Vitiuc, fiind realeși în funcția de deputat ca urmare a alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019, iar Mîndru a ajuns în toamna 2019 consilier în cadrul CMC.

#seif #ex-deputat transfug #milioane

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.