„10 LEI” Igor Hîncu, EduJoc: Oferim copiilor posibilitatea de a crea propria poveste utilizând simple cuburi din lemn

07 Feb. 2022, 08:01
 // Categoria: Interviu // Autor:  MD Bani
07 Feb. 2022, 08:01 // Interviu //  MD Bani

În 2012, Igor Hîncu și soția sa Victoria au lansat compania EduJoc, una dintre primele afaceri sociale din Republica Moldova. Antreprenorii au adus un produs relativ nou pe piața din țara noastră, jucăriile educative, care, pe atunci nu prea se găseau la noi. Acum, ambii promovează educația prin jucării printre părinți și profesori, organizând și diverse traininguri în școli, grădinițe. Despre ce înseamnă o afacere socială, care sunt privilegiile pentru astfel de companii, cum a aflat despre acest model de business și investițiile obținute, reprofilare și împărțirea responsabilităților în cadrul companiei, Igor Hâncu a vorbit în cadrul emisiunii „1O LEI” realizată în parteneriat cu Bani.md.

Modelul de afacere socială l-au descoperit în cadrul unui training organizat la Riga. Potrivit lui Igor Hîncu, antreprenorul social privește dincolo de profit.

„Acest model de business este un model în care poți să faci ceea ce îți place și poți să oferite anumite soluții pe termen lung pentru anumite probleme cu care se confruntă societatea, dar în același timp să-ți asiguri și confortul social. Îți asumi un rol al statului, faci multe proiecte, acțiuni, oferi soluții, dar fără să cauți finanțare. Banii îi ai din profitul pe care îl generează afacerea.”


Prin activitatea sa, EduJoc își propune să rezolve problemele din sistemul educațional, care este deja învechit, dependența de ecrane a copiilor și lipsa de materiale didactice, resurse educative și jocuri. De asemenea, își propun să identifice soluții pentru incluziunea copiilor cu dizabilități.

În atelierul EduJoc din satul Floreni sunt create jucării educative, din materiale naturale, pentru copiii de la 1 la 99 de ani, spune Igor Hîncu. În cadrul emisiunii, antreprenorul s-a prezentat într-un mod inedit, folosind o jucărie despre care spune că este cartea lor de vizită.

„Toate jucăriile pe care le oferim noi sunt jucării care stimulează anumite abilități, contribuie la dezvoltarea cognitivă și emoțională. Sunt jucării care nu te plictisesc. Oferim copiilor invitația de a crea propria poveste utilizând simple cuburi din lemn.”

Atunci când au lansat afacerea, Igor și Victoria importau jucării educative din România, iar ulterior, datorită finanțărilor au deschis propriul atelier, dotat cu utilajul necesar pentru producere.

„Antreprenorii sociali sunt umili, dar țintesc sus. Avem urechea ciulită și suntem foarte deschiși la ce ne rezervă realitățile și la ceea ce ne sugerează experții.”

Potrivit lui Igor Hîncu, 90% din profitul obținut de EduJoc este investit în diverse acțiuni precum traininguri gratuite în școli și grădinițe despre dezvoltarea gândirii critice, de relaționare, de creare a poveștilor.

În prezent, în compania EduJoc sunt angajate șapte persoane cu normă deplină și alte câteva persoane angajate part-time sau sezonier. Printre angajați se numără și părinții lui Igor și ai Victoriei. Pe unii i-au adus acasă de peste hotare, iar pe alții i-au oprit să plece.

„Avem patru bunici angajați în companie. Am reușit să-i transformăm din oameni care trăiau cu pensia de la stat în oameni de creație.”

În viziunea cofondatorului EduJoc, antreprenoriatul social are avantajele sale față de antreprenoriatul clasic. De asemenea, el consideră țările slab dezvoltate au nevoie de afaceri sociale. Totuși, multe persoane ezită să lanseze afaceri sociale, întrucât nu sunt atât de „atractive”, nu sunt de acord cu ideea de a reinvesti profitul. De asemenea, nu sunt oferite privilegii pentru antreprenorii sociali.

„Singura facilitate pe care o avem la ora actuală ține doar de angajarea persoanelor social-vulnerabile. Așa putem obține înapoi de la stat taxele pe care le plătim pentru salarii.”

De asemenea, Igor subliniază faptul că în Republica Moldova nu avem un cadru normativ pentru afacerile sociale, iar oamenii nu înțeleg ce presupune un business social.

De asemenea, potrivit lui Igor Hîncu, în ultima perioadă au loc tot mai multe campanii de promovare a antreprenoriatului social în Republica Moldova. Iar aceste acțiuni trebuie să fie desfășurate în continuare.

În perioada pandemiei, EduJoc s-a reprofilat, a început să producă boxe de intubare, viziere și alte echipamente pentru medici. În cadrul emisiunii, Igor Hîncu a avut și o provocare de la noi. Pentru a afla mai multe detalii urmăriți interviul integral.

Realitatea Live

02 Iul. 2025, 13:42
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Iul. 2025, 13:42 // Actual //  bani.md

Oamenii din Răciula, Călărași, își amintesc cu lacrimi în ochi cum sovieticii au încercat să închidă mănăstirea din localitate acum 66 de ani. Înarmați cu furci, sape, pietre, sătenii au încercat să apere locașul timp de 10 zile.

Supraviețuitorii evenimentelor din 1959 își amintesc cum unii militari sovietici încercau să se mascheze în preoți, pentru a intra în casa Domnului, însă au fost deconspirați după ce le-au fost observate dungile roșii de pe pantaloni.

Pe 2 iulie, circa 500 de milițieni și ostași cu arme au venit să se confrunte cu oamenii din Răciula. O persoană a fost împușcată, trei – grav rănite, iar alți opt săteni – condamnați pentru revolta lor.

„Era un polițist tânăr. Simion Davin s-a repezit și l-a înfipt. El cu pistolul l-a împușcat. Ne-am uitat cum a răsuflat de câteva ori, i-au pus lumânărica în mână, a bătut clopotul și și-a dat duhul. A venit unul mai mare și a spus așa: Luați-l imediat și duceți-l să îl îngropați, să nu știe nimeni. A doua zi au venit și au închis biserica și cu asta s-a terminat”, povestește Ana Stratan din Răciula.

Tatăl lui Andrei Mocreac a participat la apărarea mănăstirii și a fost condamnat. Bărbatul a relatat că KGB-ul sovietic i-a propus părintelui său se dezică de religie, ca să fie eliberat mai devreme, însă localnicul a refuzat și a petrecut 15 ani prin penitenciare, ajungând și în Siberia. Deși ulterior s-a cerut reabilitarea, nici o instanță nu i-a dat dreptate.

După închiderea mănăstirii, într-o clădire a mănăstirii a devenit depozit, iar altele – casă de cultură și sală sportivă. Apoi a început propaganda în școli, profesorii au interzis copiilor să poarte cruciulițe la gât, să colinde, iar în sâmbăta Paștelui – se organizau evenimente sportive, pentru ca elevii să nu se intereseze de religie, iar de sărbătorile creștine localnicii erau scoși la muncă.

„În ziua de Paște biblioteca lucra. Oamenii veneau de la sfințit, dar eu mă duceam la lucru. Ședeam acolo, nu venea nimeni, dar ședeam acolo, că ne controla. Așa ne băga în cap că nu există Dumnezeu, nu trebuie să credem. Ce le încurca lor, nu îmi închipui. Dar totdeauna, făceam și cu dânșii, făceam și Anul Nou, dar făceam și Crăciunul”, a relatat Parascovia Marin din Răciula.

Mănăstirile din Moldova au început să se redeschidă în 1989, odată ce URSS era pe cale să se destrame. Locașul din Răciula și-a deschis din nou ușile pentru enoriași în 1990, iar în 1994 a fost sfințită biserica de vară.

 
NO COMMENT | FOOD&DRINKS ŞI HORECA EXPO, DESCHISE LA MOLDEXPO
NO COMMENT | FOOD&DRINKS ŞI HORECA EXPO, DESCHISE LA MOLDEXPO
NO COMMENT | OFICIALII AU DEPUS FLORI DE 9 MAI LA MEMORIALUL „ETERNITATE”
NO COMMENT | OFICIALII AU DEPUS FLORI DE 9 MAI LA MEMORIALUL „ETERNITATE”
NO COMMENT | PROTEST ÎMPOTRIVA RĂZBOIULUI ȘI A SUSŢINERII PENTRU LIBERTATEA PRESEI
NO COMMENT | PROTEST ÎMPOTRIVA RĂZBOIULUI ȘI A SUSŢINERII PENTRU LIBERTATEA PRESEI
NO COMMENT | RESTAURANT CUPRINS DE FLĂCĂRI
NO COMMENT | RESTAURANT CUPRINS DE FLĂCĂRI
NO COMMENT | MILITARII MOLDOVENI, DETAȘAȚI ÎN KOSOVO, AU REVENIT ACASĂ
NO COMMENT | MILITARII MOLDOVENI, DETAȘAȚI ÎN KOSOVO, AU REVENIT ACASĂ
NO COMMENT | CARABINIERII MOLDOVENI PLEACĂ ÎN KOSOVO
NO COMMENT | CARABINIERII MOLDOVENI PLEACĂ ÎN KOSOVO