Democrația moldovenească, în agonie. Ne ținem de mână cu Papua Noua Guinee

Potrivit «Indicelui anual al democrației”», realizat de The Economist, țările de pe planetă care cunosc anul acesta cea mai mare îmbunătățire a stării democrației sunt Indonezia (locul 52) și… Moldova (69), pe când Rusia s-a prăbușit pe locul 124, după Etiopia aflată în plin război civil.

De exemplu, România se situează pe locul 61, exact înainte de Mongolia şi Serbia, iar Republica Moldova puţin mai jos, pe locul 69, însă în continuare în categoria „democraţie deficitară” (însă remediabilă). Țra noastră este pe aceiași poziției cu Papua Noua Guinee.

Țările scandinave, în topul democrațiilor

Norvegia continuă să conducă în topul democraţiilor, studiul acordând acestui stat scandinav cele mai mari punctaje la trei din cinci categorii.

Ea este urmată de Noua Zeelandă, care a urcat de pe locul al patrulea, şi de Suedia, Finlanda, Islanda şi Danemarca.

Două mari state europene au primit însă critici în studiul EIU.

Spania a fost coborâtă la gradul de ”democraţie deficientă” în urma unui scor redus la capitolul independenţa justiţiei, din cauza disputelor politice legate de numirea judecătorilor.

Marea Britanie, deşi rămâne o ”democraţie deplină”, a coborât în clasament în urma câtorva scandaluri care au subminat încrederea în guvern, notează autorii studiului. Prim-ministrul Boris Johnson se confruntă de multe săptămâni cu critici interne din cauza scandalului petrecerilor organizate în timpul pandemiei.

21 de democraţii depline din cele aproape 200 de ţări ale planetei

Democraţiile totale sunt doar 21 la număr, din cele aproape 200 de ţări ale planetei. Toate democraţiile reale sunt situate în emisfera de nord, cu câteva excepţii: Australia, Noua Zeelandă şi… Uruguay.

Majoritatea celorlalte ţări europene, precum şi Statele Unite, se află în categoria “democraţiilor deficitare” (flawed democracy). Pe ultimul loc de pe planetă se află Afganistanul, care a coborât anul acesta sub Coreea de Nord şi Birmania (Myanmar).

Moldova – democraţie deficitară

România se situează pe locul 61, exact înainte de Mongolia şi Serbia, iar Republica Moldova puţin mai jos, pe locul 69, însă în continuare în categoria “democraţie deficitară” (însă remediabilă). De altfel, printre ţările de pe întreaga planetă pe care studiul le găseşte a fi trecut prin cea mai mare îmbunătăţire a scorului lor global, studiul menţionează Indonezia şi… Moldova. Ucraina „regim hybrid“, Rusia, „regim autoritar“ Ucraina, în schimb, este şi mai jos, pe locul 86, în categoria „regim hybrid“, iar mult dedesubt — Rusia, cu 124, la rubrica „regim autoritar“, prinsă între Etiopia şi Niger, Rusia situându-se aşadar, din punctul de vedere al democraţiei, sub Etiopia aflată în plin război civil.

Totuşi, ţara asupra căreia şi-a concentrat atenţia studiul este China. Intitulat chiar „Provocarea China“, el observă că, împotriva aşteptărilor analiştilor occidentali, China nu a devenit mai democratică pe măsură ce i-a crescut nivelul de bogăţie. Dimpotrivă, a devenit „mai puţin liberă“, fiind clasificată în raportul EIU drept un „regim autoritar“. Activişti pentru drepturile omului afirmă că în China cresc constant nivelul de supraveghere, represiunea împotriva criticilor guvernului, a disidenţilor şi minorităţilor precum uigurii musulmani.

#democrațițe #agonie #indice

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.