Războiul propagandei rusești îi năucește pe moldoveni. Surpriza lui Grosu: pregătim o lege să o contracareze

Ultimul sondaj de la Chișinău arată că 40% dintre cetățenii Republicii Moldova cred că exporturile se duc către Federația Rusă, or, acelea nu depășesc 20%. Președintele Parlamentului, Igor Grosu indică într-un interviu pentru digi24.ro că e vorba de propaganda rusă, care a luat amploare în țara noastră.

Întrebat de ce se întâmplă acest lucru, Grosu a confirmat că impactul propagandei ruse în Republica Moldova este mare.

„Vă explic și va trebui să spun că împreună va trebui să facem acest efort, și eu, de fiecare dată când mă întâlnesc cu colegii din Parlamentul României, Senat, Guvern, ambasade, asta le spun, prezența românească aici trebuie să fie cât mai vizibilă și cât mai pronunțată. Dar, ceea ce ați spus dumneavoastră este corect. Este, de fapt, produsul propagandei de import, ca să zic așa. Și noi, Parlamentul, avem o sarcină foarte importantă, chiar acum muncim la un proiect de lege, amendamente, care să vină să contracareze, să oprească propaganda”, a punctat președintele Parlamentului.

Potrivit deputatului, în curând, televiziunile străine care retransmit canale străine vor trebui să aibă produse proprii.

„E vorba și de condiții care să presupună obligativitatea dezvoltării produsului autohton, nu pur și simplu cumperi dreptul de a retransmite și dai, nu știu, divertisment, muzică, talk-show-uri șamd. Nu. Dacă vrei, bunăoară, să beneficiezi de piața de publicitate, să ai acces la acest buget, sau să beneficiezi de anumite facilități, trebuie să ai produs local, trebuie să respecți corectitudinea opiniilor, să ceri opinia celui care este vizat și așa mai departe. Noi, pe de o parte, am venit cu o nouă componență a Consiliului Audiovizualului, sperăm în curând să înceapă a funcționa, au tot suportul din partea Legislativului, dar venim și cu acest instrumentar, mă refer la legi, pentru a diminua din propagandă. Pentru că, la capitolul propagandă avem propagandă, fake-uri, da, în campania de vaccinare, împotriva UE, împotriva României, trebuie să o spunem și așa…”, a mai spus Grosu.

#propaganda #TV #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

China își consolidează dominația asupra comerțului maritim mondial și controlează aproape jumătate din traficul de containere gestionat de cele mai aglomerate 30 de porturi ale planetei. Portul Shanghai și-a păstrat în 2025, pentru al 16-lea an consecutiv, poziția de lider mondial, cu peste 55 de milioane de containere echivalente de 20 de picioare (TEU) manipulate și depășește cu peste 10 milioane de unități Singapore, clasat pe locul al doilea, potrivit clasamentului Lloyd’s List 2026. Pentru comparație, în 2025, Portul Internațional Liber Giurgiulești a gestionat aproximativ 1,115 milioane de tone la export și 850379 de tone la import ceea ce însumează circa 1,97 milioane de tone.

Potrivit statisticilor, Shanghai a procesat 55,06 milioane TEU în 2025, urmat de Singapore, cu 44,66 milioane, și portul chinez Ningbo-Zhoushan, cu 43,87 milioane. Pe următoarele poziții se află Shenzhen, cu 35,41 milioane TEU, Qingdao, cu 32,89 milioane, și Guangzhou, cu 28,05 milioane.

Primele opt porturi ale lumii sunt situate în Asia de Est și de Sud-Est, dintre care șase în China continentală. Dacă este inclus și Hong Kong, porturile chinezești concentrează aproximativ jumătate din volumul total manipulat de cele 30 de porturi analizate.

Dimensiunea avantajului chinez este ilustrată de comparația cu Statele Unite. Shanghai a procesat de peste cinci ori mai multe containere decât Los Angeles, cel mai aglomerat port american, care ocupă abia poziția a 18-a la nivel mondial, cu 10,24 milioane TEU.

Europa este reprezentată în partea superioară a clasamentului de Rotterdam, din Țările de Jos, aflat pe locul 12, cu 14,25 milioane TEU, și Antwerp-Bruges, din Belgia, pe locul 13, cu 13,63 milioane TEU. Portul german Hamburg ocupă poziția 27, cu aproximativ 8,3 milioane TEU.

Succesul porturilor chinezești este susținut de infrastructura logistică extinsă, conexiunile feroviare și fluviale, dar mai ales de concentrarea capacităților industriale. Shanghai, de exemplu, deservește nu doar metropola, ci și marile centre de producție din bazinul fluviului Yangtze, de unde mărfurile ajung pe piețele internaționale.

În același timp, Singapore și-a consolidat poziția de principal nod de transbordare maritimă. Spre deosebire de porturile chinezești, care deservesc în mare parte industria națională, Singapore funcționează ca un centru internațional de redistribuire a containerelor între nave. Portul este conectat la peste 600 de destinații maritime și își extinde capacitatea prin proiectul Tuas, conceput să gestioneze până la 65 de milioane TEU anual după finalizare, în anii 2040.

În clasamentul mondial se remarcă și ascensiunea unor porturi din afara marilor economii tradiționale. Dubai ocupă locul nouă, cu 15,55 milioane TEU, în timp ce Tanger Med, din Maroc, se situează pe poziția a 16-a, cu 11,11 milioane TEU, depășind Los Angeles.

În Statele Unite, porturile Los Angeles și Long Beach, situate în sudul Californiei, reprezintă împreună principala poartă de intrare a mărfurilor asiatice. Prin intermediul infrastructurii feroviare, containerele descărcate pe coasta Pacificului sunt transportate către centrele comerciale și industriale din interiorul continentului.

Clasamentul reflectă o schimbare structurală a comerțului mondial, în care Asia devine principalul centru al transportului maritim de mărfuri. Potrivit Lloyd’s List, cele mai mari 100 de porturi de containere au manipulat împreună 792,2 milioane TEU în 2025, cu 6,3% mai mult decât în anul precedent. Asia a concentrat aproape 68% din volumul acestora, iar porturile chinezești, peste 40%.

Statisticile sunt exprimate în TEU, unitatea standard de măsurare a traficului containerizat. Un container de 20 de picioare reprezintă un TEU, iar unul de 40 de picioare, două TEU. Volumele includ containere încărcate și goale, precum și operațiunile de transbordare. Aceste cifre măsoară activitatea portuară, nu valoarea financiară a mărfurilor transportate.