Asigurările și cămătarii – punctul nevralgic al sistemului financiar. FMI: În curând vor fi supravegheați de BNM

Banca Națională a înregistrat progrese semnificative în îmbunătățirea managementului și supravegherii sectorului financiar, potrivit lui Rogers Chavani, reprezentantul permanent al FMI în Moldova.

Prioritățile sectorului financiar includ pregătirile pentru transferul către Banca Națională a funcțiilor de supraveghere a companiilor de asigurări, a organizațiilor nebancare de credit, precum și a asociațiilor de economii și împrumut”, a spus el.

Chavani a menționat, într-un interviu pentru revista profit că autoritatea de reglementare va trebui să abordeze lacunele rămase în cadrul macroprudențial prin creșterea resurselor pentru a supravegherea stabilității financiare.

BNM va trebui să introducă noi instrumente macroprudențiale legate de debitori, precum și să consolideze sistemul asanării bancare, a mecanismelor de răspuns la criză și a celor de gestionare a lichidității”, a spus Chavani.

Pentru a face ordine pe piața asigurărilor din Republica Moldova, deputații au votat la începutul lunii decembrie a anului 2021 un proiect de lege care interzice acordarea împrumuturilor persoanelor terțe. Proiectul de lege a fost aprobat în contextul în care anterior mai multe companii de asigurări au acordat credite unor companii dubioase, care erau controlate de politicieni de la Chișinău.

Un exemplu este când Moldasig și ASITO au fost stoarse în toamna lui 2018 de aproape 150 de milioane de lei. Cele două companii de asigurări, aflate sub administrarea specială a statului, au investit zeci de milioane de lei în procurarea de acțiuni în companii fictive, apărute peste noapte, cu administratori dubioși. Banii plătiți pentru aceste acțiuni au ajuns la firme asociate lui Ilan Șor și Vlad Plahotniuciar o parte din ei au fost folosiți de ultimul pentru a privatiza compania AIR Moldova.

În ceea ce privește companiile de microfinanțare aceste sunt reglementate de Comisia Națională a Pieței Financiare. Or, acestea abundă de oferte de creditare, care par a fi una mai atrăgătoare decât alta. Aceste oferte îi ademenesc în special pe oamenii simpli, ajunşi la limita disperării, analfabeţi juridic, care semnează contracte fără ca să le citească. Moldovenii sunt ademeniţi să apeleze la companiile de microfinanţare pentru procedura simplificată de eliberare a creditelor, spre deosebire de băncile comerciale, care impun cerinţe pe care oamenii de rând nu le pot întruni, cum ar fi angajarea oficială în câmpul muncii. În consecinţă, moldoveni care au luat credite de la organizaţii de microfinanţare au ajuns să fie deposedaţi de bunuri, inclusiv de locuinţe, după aceea au fost puşi în situaţia să achite sume care depășesc de câteva ori suma împrumutată.

Dobânzile practicate de companiile de microfinanațare sunt de-a dreptul halucinante. În unele cazuri ajung și la 500% anual.

#asigurări #supraveghere #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.