Situație disperată la Franzeluța! Gigantul panificației moldovenești risca să intre la apă dacă nu scumpea pâinea

Cea mai mare companie de panificație din Republica Moldova, Franzeluța risca să ajungă la pierderi uriașe urmare a majorării prețurilor la gaz și a materiei prime. Doar în anul 2021 pierderile erau calculate la 12,4 mil. de lei, dacă nu erau operate scumpiri. Pentru anul 2022, pierderile erau calculate la 73,6 mil. de lei.

Victor Matcov, directorul Franzeluța, audiat în cadrul Comisiei economie, buget și finanțe, a declarat că majorarea prețului pâinii a fost un element care a salvat compania de faliment.

Din luna a șaptea a anului 2021, au crescut prețurile la făină cu 28% categoria superioară. Doar majorarea prețului la gaz ne-a adus cheltuieli de 28 mil. de lei. Or, scumpirea pâinii deja ne permite să avem un profit de 2,8 mil. de lei în anul 2022. (…) Franzela cea mai căutată pe piață „Botanica” am scumpit-o la 6,20 lei de la 4,50 lei”, a explicat Matcov.

Directorul a precizat că la compania pe care o conduce din 25 octombrie 2021 au fost curmate mai multe scheme care vizează transportul producției. Au fost concediați 12 angajați din top managementul companiei de pe seama cărora s-au economist 800 mii de lei.

Cota pentru expedierea producției era 4,2% și a fost majorat brusc la 6,5% de fosta conducere. Am făcut o investigație și am ajuns la 5,8%. Doar suma pentru transport în 2021 a fost 39 mil. de lei urmare a prețurilor umflate. În 2020 suma pentru transport a fost cu 5 mil. mai mică”, a mai spus Matcov.

În cadrul audierilor, directorul Franzeluța a menționat că întreprinderea pe care o conduce a majorat și costul producției exportate cu 14,7%. Cota producției exportate este 14,6% din totalul producției de 32 mii tone. Compania își livrează producția în Canada SUA, UE, Israel și Australia.

#framzeluța #paine #pierderi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.