Efectele sedentarismului! E mai periculos decât fumatul

Persoanele care lucrează timp îndelungat pe scaun se expun unor riscuri iminente pentru sănătate. Așadar, un stil de viață sedentar este extrem de periculos pentru sănătate.

1. Afectează sistemul muscular și osos

Dacă este practicat timp îndelungat, sedentarismul afectează sistemul osos și muscular, cu trecerea timpului se pot ajunge la probleme destul de grave cum ar fi slăbirea musculaturii fesiere, a coapselor și a spatelui. Efectele de scurtă durată se manifestă prin dureri ale articulațiilor piciorului și șoldului, dureri de spate. În cazuri mai grave poate provoca chiar și pierderea mobilității.

2. Poate cauza sindromul metabolic și cancer

Pentru a avea un metabolism activ corpul omenesc are nevoie de mișcare. Odată ce suntem supuși sedentarismului cronic, mușchii nu se contractă, iar grăsimile nu sunt arse, ceea ce într-un final poate cauza probleme metabolice grave.

De asemenea, potrivit statisticilor, anumite forme de cancer sunt mai des depistate la persoanele sedentare.

3. Cauzează afecțiuni cerebrale

Atunci când de mișcăm, la nivel cerebral se produce o stare de bine, celulele nervoase se oxigenează , endorfinele se sintetizează și astfel apare starea de relaxare. sedentarismul cronic este una dintre cauzele ce pot provoca degenerescență cerebrală timpurie, boala Alzheimer și demența senilă. De asemeneaa, lipsa de mișcare pentru o perioadă mai îndelungată cauzează probleme cu concentrarea și memoria.

4. Provoacă boli cardiovasculare

Studiile demonstrează că accidentele și bolile cardiovasculare sunt mai des întălnite la persoanele care stau pe scaun decât la persoanele active.

#sedentarism #efecte negative #sanatate

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.