Cât a costat blocajul de pe Canalul Suez? Activități comerciale de 9,6 miliarde de dolari oprite în fiecare zi

Autoritatea canalului Suez a anunțat că nava care a blocat canalul Suez a fost pus pe linia de plutire. Blocajul a produs stoparea mai multor activități comerciale și a provocat pierderi enorme pentru canal.

Zilnic, canalul este traversat de aproximativ 12% din comerțul global, aproximativ un milion de barili de petrol și 8% din gazul natural lichefiat.

Pentru canal fiecare zi de blocaj însemna o pierdere de 15 milioane de dolari, a spus Președintele Consiliului de Administrație SCA, Osama Rabie.

Înainte de izbucnirea pandemiei, navele care treceau prin Canalul Suez aduceau venituri care reprezentau 2% din PIB-ul Egiptului, potrivit agenției de rating Moody’s.

Datele publicate de jurnalul Lloyd’s List arătau că blocarea canalului a oprit activități comerciale de 9,6 miliarde de dolari în fiecare zi, adică 400 de milioane de dolari pe oră și aproximativ 6,7 milioane pe minut, scrie Digi24.

Compania de asigurări Allianz a anunțat vineri că analiza lor estimează costurile globate ale blocajului între 6 și 10 miliarde de dolari pe săptămână.

Totodată, potrivit brokerului naval Braemar ACM, costul închirierii navelor care să transporta marfă către și din Asia și Orientul Mijlociu a crescut cu 47%, la 2,2 milioane de dolari. Anumite nave au fost redirecționate pentru a ocoli Canalul Suez, adăugând 8 zile până la destinație și noi costuri.

Adevăratul impact al blocajului va putea fi evaluat abia când Canalul Suez va fi complet eliberat și comerțul reluat în totalitate.

#canalul suez #blocaj #nava

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.

#axa de transport #marea egee #conexiune cu moldova #Marea Neagră