Cât a costat blocajul de pe Canalul Suez? Activități comerciale de 9,6 miliarde de dolari oprite în fiecare zi

Autoritatea canalului Suez a anunțat că nava care a blocat canalul Suez a fost pus pe linia de plutire. Blocajul a produs stoparea mai multor activități comerciale și a provocat pierderi enorme pentru canal.

Zilnic, canalul este traversat de aproximativ 12% din comerțul global, aproximativ un milion de barili de petrol și 8% din gazul natural lichefiat.

Pentru canal fiecare zi de blocaj însemna o pierdere de 15 milioane de dolari, a spus Președintele Consiliului de Administrație SCA, Osama Rabie.

Înainte de izbucnirea pandemiei, navele care treceau prin Canalul Suez aduceau venituri care reprezentau 2% din PIB-ul Egiptului, potrivit agenției de rating Moody’s.

Datele publicate de jurnalul Lloyd’s List arătau că blocarea canalului a oprit activități comerciale de 9,6 miliarde de dolari în fiecare zi, adică 400 de milioane de dolari pe oră și aproximativ 6,7 milioane pe minut, scrie Digi24.

Compania de asigurări Allianz a anunțat vineri că analiza lor estimează costurile globate ale blocajului între 6 și 10 miliarde de dolari pe săptămână.

Totodată, potrivit brokerului naval Braemar ACM, costul închirierii navelor care să transporta marfă către și din Asia și Orientul Mijlociu a crescut cu 47%, la 2,2 milioane de dolari. Anumite nave au fost redirecționate pentru a ocoli Canalul Suez, adăugând 8 zile până la destinație și noi costuri.

Adevăratul impact al blocajului va putea fi evaluat abia când Canalul Suez va fi complet eliberat și comerțul reluat în totalitate.

#canalul suez #blocaj #nava

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova trebuie să creeze reguli „clare și lejere” pentru mediul de afaceri, dar și să sancționeze prompt orice încălcare, a declarat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, în cadrul evenimentului Reinvent Moldova 2.0 organizat de grupul media Realitatea.

Oficialul a subliniat că rolul statului este să faciliteze accesul companiilor pe piață, funcționarea și chiar ieșirea din piață, însă în același timp autoritățile trebuie să intervină rapid acolo unde apar nereguli, inclusiv pe baza evaluării riscurilor. Cu toate acestea, ministrul a recunoscut deschis că Republica Moldova nu se află încă la nivelul de dezvoltare dorit.

„Nu suntem acolo unde ne-am dorit. Nu suntem la nivelul de prosperitate despre care vorbim”, a spus Osmochescu, explicând că efectele reformelor implementate în ultimii ani nu se văd imediat, ci abia după doi-trei ani.

Ministrul a punctat că, deși progresele există și „ce s-a făcut, s-a făcut foarte frumos”, acestea nu sunt suficiente pentru a genera un impact economic rapid într-o țară mică, expusă presiunilor geopolitice dintre Est și Vest.

În același timp, oficialul a reafirmat direcția strategică a țării, subliniind că Republica Moldova a ales ferm calea europeană, considerată singura capabilă să aducă prosperitate reală populației.

Potrivit lui, autoritățile se află acum într-o etapă critică. Or, după implementarea rapidă a reformelor, accentul trebuie mutat pe cheltuirea eficientă a fondurilor și valorificarea oportunităților oferite de planurile de creștere economică.

Osmochescu a evidențiat și obiectivele ambițioase ale Chișinăului. Este vorba de semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și obținerea statutului de stat membru până în 2030, mizând pe ritmul accelerat al reformelor și pe sprijinul extern fără precedent.