Efectele blocării conductei Nord Stream 2, cel mai puternic răspuns din partea Vestului la criza din Ucraina

Există puține proiecte energetice în lume atât de controversate ca Nord Stream 2, iar marți, proiectul aproape că a fost „îngropat” după ce cancelarul Germaniei a anunțat că a oprit procesul de aprobare a acestuia, din cauza crizei din Ucraina, arată o analiză CNN.

Conducta de 1.230 de kilometri trebuia să transporte cantități uriașe de gaze naturale direct din Rusia către Europa, prin Germania. Deși construcția a fost încheiată acum 5 luni, nu a trecut nici un metru cub de gaze prin ea.
Proiectul a divizat politicienii, analiștii și europenii de ani de zile și a fost afectat de întârzieri, sancțiuni ale SUA și opoziție față de impactul său asupra climei.

Anunțul cancelarului german Olaf Scholz a fost cel mai puternic răspuns concret de până acum din partea Occidentului la acțiunea militară a Rusiei în estul Ucrainei.
Dar acest lucru pune Europa într-o poziție incomodă. Rusia ar putea pur și simplu să închidă celelalte robinete de gaz care alimentează cea mai mare parte a continentului și să lase milioane de oameni în întuneric și frig. Gazul natural este combustibilul care poate alimenta orice, de la centrale termice la sobe și cuptoare.

Germania primește deja gaz rusesc prin Nord Stream 1, o conductă similară care trece și pe sub Marea Baltică. Dar, după ce ce Rusia și-a intensificat acțiunea militară în Ucraina, presiunea asupra Germaniei de a opri proiectul a crescut.

Temerile că Rusia vrea să folosească Nord Stream 2 ca armă geopolitică pentru a-și promova interesele – și dorințele expansioniste – în Europa se dovedesc acum a fi întemeiate. Dar încărcarea conductei cu gaz ar slăbi și mai mult poziția Europei.
Chiar și înainte de decizia Germaniei, proiectul se confrunta deja cu probleme politice.

Noul guvern de coaliție al Germaniei are o prezență puternică a Verzilor, care s-au opus dependenței crescute de gazul natural, un combustibil fosil care acum contribuie la mai multe emisii de gaze cu efect de seră în UE decât cărbunele.

Nord Stream 2 urma să adauge 100 de milioane de tone de dioxid de carbon în atmosferă în fiecare an. Există și inevitabilele scurgeri de metan, un gaz cu efect de seră care are puterea de a încălzi planeta de peste 80 de ori mai mult decât CO2, pe termen scurt.

Acum, toată Europa, alături de Germania, are ocazia să folosească acest moment pentru a se distanța nu doar de Nord Stream 2, ci și de dependența sa tot mai mare de combustibilii fosili.

Germania este una dintre puținele țări dezvoltate care se opun energiei nucleare și este în proces de a-și închide centralele. Fără ele, a devenit foarte dependentă de gaz și va avea nevoie de o regândire radicală a strategiei pentru a accelera generarea de energie din surse regenerabile.

Având în vedere preocupările de mediu legate de gestionarea deșeurilor radioactive pe care le aduce energia nucleară, rolul său în viitorul mix energetic în întreaga Europă are limitări. O extindere rapidă a surselor regenerabile – solare, eoliene și hidroenergetice – oferă securitate atât în ceea ce privește protecția energetică, cât și a climei. Trecerea subvențiilor de la combustibilii fosili la sursele regenerabile ar fi un prim pas ușor.

Pe termen scurt, Europa poate să caute gaze din alte țări – nu în cantități suficiente pentru a înlocui gazul din Rusia, destul cât să se poată descurca – și să facă față amenințării ruse imediate.

#conductă #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.

#comoanie #confiscare #bani #Gazprom