Efectele blocării conductei Nord Stream 2, cel mai puternic răspuns din partea Vestului la criza din Ucraina

Există puține proiecte energetice în lume atât de controversate ca Nord Stream 2, iar marți, proiectul aproape că a fost „îngropat” după ce cancelarul Germaniei a anunțat că a oprit procesul de aprobare a acestuia, din cauza crizei din Ucraina, arată o analiză CNN.

Conducta de 1.230 de kilometri trebuia să transporte cantități uriașe de gaze naturale direct din Rusia către Europa, prin Germania. Deși construcția a fost încheiată acum 5 luni, nu a trecut nici un metru cub de gaze prin ea.
Proiectul a divizat politicienii, analiștii și europenii de ani de zile și a fost afectat de întârzieri, sancțiuni ale SUA și opoziție față de impactul său asupra climei.

Anunțul cancelarului german Olaf Scholz a fost cel mai puternic răspuns concret de până acum din partea Occidentului la acțiunea militară a Rusiei în estul Ucrainei.
Dar acest lucru pune Europa într-o poziție incomodă. Rusia ar putea pur și simplu să închidă celelalte robinete de gaz care alimentează cea mai mare parte a continentului și să lase milioane de oameni în întuneric și frig. Gazul natural este combustibilul care poate alimenta orice, de la centrale termice la sobe și cuptoare.

Germania primește deja gaz rusesc prin Nord Stream 1, o conductă similară care trece și pe sub Marea Baltică. Dar, după ce ce Rusia și-a intensificat acțiunea militară în Ucraina, presiunea asupra Germaniei de a opri proiectul a crescut.

Temerile că Rusia vrea să folosească Nord Stream 2 ca armă geopolitică pentru a-și promova interesele – și dorințele expansioniste – în Europa se dovedesc acum a fi întemeiate. Dar încărcarea conductei cu gaz ar slăbi și mai mult poziția Europei.
Chiar și înainte de decizia Germaniei, proiectul se confrunta deja cu probleme politice.

Noul guvern de coaliție al Germaniei are o prezență puternică a Verzilor, care s-au opus dependenței crescute de gazul natural, un combustibil fosil care acum contribuie la mai multe emisii de gaze cu efect de seră în UE decât cărbunele.

Nord Stream 2 urma să adauge 100 de milioane de tone de dioxid de carbon în atmosferă în fiecare an. Există și inevitabilele scurgeri de metan, un gaz cu efect de seră care are puterea de a încălzi planeta de peste 80 de ori mai mult decât CO2, pe termen scurt.

Acum, toată Europa, alături de Germania, are ocazia să folosească acest moment pentru a se distanța nu doar de Nord Stream 2, ci și de dependența sa tot mai mare de combustibilii fosili.

Germania este una dintre puținele țări dezvoltate care se opun energiei nucleare și este în proces de a-și închide centralele. Fără ele, a devenit foarte dependentă de gaz și va avea nevoie de o regândire radicală a strategiei pentru a accelera generarea de energie din surse regenerabile.

Având în vedere preocupările de mediu legate de gestionarea deșeurilor radioactive pe care le aduce energia nucleară, rolul său în viitorul mix energetic în întreaga Europă are limitări. O extindere rapidă a surselor regenerabile – solare, eoliene și hidroenergetice – oferă securitate atât în ceea ce privește protecția energetică, cât și a climei. Trecerea subvențiilor de la combustibilii fosili la sursele regenerabile ar fi un prim pas ușor.

Pe termen scurt, Europa poate să caute gaze din alte țări – nu în cantități suficiente pentru a înlocui gazul din Rusia, destul cât să se poată descurca – și să facă față amenințării ruse imediate.

#conductă #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile grâului au crescut puternic în ultimele săptămâni și se apropie de cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, pe fondul atacurilor asupra porturilor și navelor comerciale din Marea Neagră. Rusia și Ucraina, doi dintre cei mai mari furnizori de cereale ai lumii, se confruntă cu dificultăți tot mai mari în transportarea recoltelor către piețele internaționale.

Contractele futures pentru grâu, considerate un reper pentru piață, au crescut cu peste 17% de la începutul lunii iulie, potrivit Reuters. Printre factorii care au schimbat rapid perspectivele pieței se numără atacurile asupra porturilor ucrainene de la Marea Neagră și Dunăre, precum și loviturile asupra terminalelor rusești din Novorossiisk.

Rusia și Ucraina asigură împreună aproximativ 30% din exporturile mondiale de grâu. Rusia este cel mai mare exportator de cereale din lume, iar Ucraina se află pe locul al cincilea. Cele două țări sunt, de asemenea, furnizori importanți de porumb, orz și ulei de floarea-soarelui.

Oxford Economics estimează că perturbarea exporturilor din cele două țări ar putea afecta în acest an până la 86 de milioane de tone de cereale. Aproximativ 52 de milioane de tone ar proveni din Rusia și 34 de milioane de tone din Ucraina.

Ucraina resimte deja efectele atacurilor asupra infrastructurii. Porturile Odesa, Chornomorsk și Pivdennîi sunt esențiale pentru exporturile agricole, însă atacurile asupra navelor și instalațiilor portuare au redus semnificativ transporturile. Potrivit datelor guvernamentale citate în presa internațională, exporturile ucrainene de cereale au scăzut cu aproximativ 75% în august față de aceeași perioadă a anului trecut.

Kievul încearcă să folosească rute alternative prin Dunăre, România și transportul feroviar prin Republica Moldova, însă acestea nu pot înlocui capacitatea porturilor maritime. Chiar și cu o extindere a capacității, rutele alternative ar putea prelua aproximativ 17 milioane de tone de cereale.

Și Rusia se confruntă cu probleme de export. După atacurile asupra infrastructurii din Novorossiisk, cele trei terminale importante pentru exportul de cereale și-au restricționat operațiunile. SovEcon estimează că Rusia ar putea exporta aproximativ 2,2 milioane de tone de cereale în august, față de 4,6 milioane de tone în aceeași lună a anului trecut.

Potrivit experților, capacitatea de export a Rusiei din Marea Neagră și Marea Azov s-a redus de la aproximativ 3,3 milioane de tone pe lună la circa 250 000 de tone. În prezent, singurul punct rusesc de la Marea Neagră care mai funcționează este instalația din Tuapse, potrivit SovEcon. O parte dintre exporturile rusești este redirecționată către rute din afara bazinului Mării Azov și al Mării Negre, pentru a evita zonele afectate de atacuri.

Situația este cu atât mai importantă în luna august, când comercianții încep să cumpere în cantități mari cerealele din noua recoltă. O eventuală blocare prelungită a porturilor ar putea afecta livrările într-o perioadă esențială pentru comerțul cu cereale.

Estimările experților arată că prețurile mondiale ale alimentelor vor crește cu 11,8% în acest an și cu 4,8% în 2027. Ea avertizează însă că evoluția din regiunea Mării Negre ar putea modifica aceste estimări.