Fostul premier al României Florin Câțu propune măsuri draconice pentru companiile cu acționariat rusesc

Fostul premier Florin Cîţu s-a arătat nemulțumit de măsurile impuse Rusiei şi cere sancțiuni mult mai drastice faţă de cele luate deja de Comisia Europeană dar şi de Statele Unite ale Americii. Liderul PNL a mai subliniat faptul că nu ar vrea să afle mai târziu că bani ca ajutor de la stat au ajuns în conturile unor companii rusești din România.

Fostul premier Florin Cîţu a cerut sancțiuni mult mai dure împotriva Rusiei, şi soune: „România are o datorie să-şi protejeze interesele şi poate să vină cu sancţiuni mai dure”.

Mai precis, Florin Cîţu a cerut Ministerului Finanţelor şi ANAF să facă de urgenţă o analiză detaliată privind companiile din România cu acționariat rusesc pentru ca ajutoarele primite de la statul român să nu fie direcționate în conturile lor si apoi folosiți pentru propagandă.

Am văzut primele măsuri luate. Se pare că strategia pe care au adoptat-o Comisia Europeană şi Statele Unite este una în mai mulți pași. Cred că aceste sancţiuni nu vor avea efectul aşteptat de noi toţi atât timp cât nu sunt sancţiuni care să taie surse de finanţare din sectorul energiei, al gazelor.

Va fi complicat pentru că Rusia are rezerve de 650 de miliarde de dolari, ceea ce înseamnă jumătate din PIB. Sunt rezerve foarte mari. Rusia nu cred că va folosi acele rezerve să-şi protejeze economia pentru că are venituri din activităţi curente azi, la nişte preţuri foarte mari. Sper să vedem şi alte sancţiuni, a subliniat Florin Cîţu.

Ajutoarele de la statul românesc ar putea ajunge în conturile firmelor rusești

Florin Cîţu a atras atenția cu privire la un aspect foarte grav. Președintele PNL face referire la companiile rusești de pe teritoriul României, care nu sunt puține, şi ar putea încasa ajutoare de la stat.

Nu aş vrea să aflăm mai târziu că surse care au venit din ajutoare de stat au ajuns în conturile unor ruşi care sunt pe lista de sancţiuni. În ceea ce priveşte România, este important să avem o analiză în detaliu – Oficiul de Spălare a Banilor, de ANAF şi de toate instituţiile statului pentru a avea acţionariate, unde se duc banii.

Sunt câteva companii de stat care au acţionariat rusesc şi care deja au primit ajutor de stat. Sper că s-au dus spre salarii şi nu spre venirurile acţionarilor. Trebuie o analiză, din punctul meu de vedere, a tot ce înseamnă investiţii care vin prin Rusia azi în România. Aceste investiţii unde se duc şi ce finanţează. Finanţează propagandă rusă în România. Este nevoie ca toate instituţiile statului să-şi facă treaba în acest moment. Cred că România are o datorie să-şi protejeze interesele şi poate să vină cu sancţiuni mai dure.

Este important ca Guvernul să facă o analiză de beneficii şi costuri pentru noi pe termen lung, nu doar în acest moment, să vedem cum ne poziţionăm faţă de Rusia în acest momente. E important să ştim exact unde se duc aceşti bani. Nu aş vrea să aflăm mai târziu că surse care au venit din ajutoare de stat au ajuns în conturile unor ruşi care sunt pe lista de sancţiuni sau venituri merg spre a finanţa propaganda rusă şi de a destabiliza situaţia în România.

Florin Cîţu a vorbit şi despre decuplarea Rusiei de la Sistemul Interbancar SWIFT. Fostul premier s-a arătat mirat de faptul că nu s-a luat deja această măsură, şi spune:

Eu credeam că s-a luat deja această măsură, cu cât întârziem, cresc veniturile Rusiei. Sunt decontări care se fac în special în energie, trebuie să fie o decizie politică dacă vrem cu adevărat să penalizăm acţiunile Rusiei în Ucraina, a concluzionat el.

#companii #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.