Fostul premier al României Florin Câțu propune măsuri draconice pentru companiile cu acționariat rusesc

25 Feb. 2022, 13:34
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
25 Feb. 2022, 13:34 // Actual //  bani.md

Fostul premier Florin Cîţu s-a arătat nemulțumit de măsurile impuse Rusiei şi cere sancțiuni mult mai drastice faţă de cele luate deja de Comisia Europeană dar şi de Statele Unite ale Americii. Liderul PNL a mai subliniat faptul că nu ar vrea să afle mai târziu că bani ca ajutor de la stat au ajuns în conturile unor companii rusești din România.

Fostul premier Florin Cîţu a cerut sancțiuni mult mai dure împotriva Rusiei, şi soune:  „România are o datorie să-şi protejeze interesele şi poate să vină cu sancţiuni mai dure”.

Mai precis, Florin Cîţu a cerut Ministerului Finanţelor şi ANAF să facă de urgenţă  o analiză detaliată privind companiile din România cu acționariat rusesc pentru ca ajutoarele primite de la statul român să nu fie direcționate în conturile lor si apoi folosiți pentru propagandă.

Am văzut primele măsuri luate. Se pare că strategia pe care au adoptat-o Comisia Europeană şi Statele Unite este una în mai mulți pași. Cred că aceste sancţiuni nu vor avea efectul aşteptat de noi toţi atât timp cât nu sunt sancţiuni care să taie surse de finanţare din sectorul energiei, al gazelor.

Va fi complicat pentru că Rusia are rezerve de 650 de miliarde de dolari, ceea ce înseamnă jumătate din PIB. Sunt rezerve foarte mari. Rusia nu cred că va folosi acele rezerve să-şi protejeze economia pentru că are venituri din activităţi curente azi, la nişte preţuri foarte mari. Sper să vedem şi alte sancţiuni, a subliniat Florin Cîţu.

Ajutoarele de la statul românesc ar putea ajunge în conturile firmelor rusești

Florin Cîţu a atras atenția cu privire la un aspect foarte grav. Președintele PNL face referire la companiile rusești de pe teritoriul României, care nu sunt puține, şi ar putea încasa ajutoare de la stat.

Nu aş vrea să aflăm mai târziu că surse care au venit din ajutoare de stat au ajuns în conturile unor ruşi care sunt pe lista de sancţiuni. În ceea ce priveşte România, este important să avem o analiză în detaliu – Oficiul de Spălare a Banilor, de ANAF şi de toate instituţiile statului pentru a avea acţionariate, unde se duc banii.

Sunt câteva companii de stat care au acţionariat rusesc şi care deja au primit ajutor de stat. Sper că s-au dus spre salarii şi nu spre venirurile acţionarilor. Trebuie o analiză, din punctul meu de vedere, a tot ce înseamnă investiţii care vin prin Rusia azi în România. Aceste investiţii unde se duc şi ce finanţează. Finanţează propagandă rusă în România. Este nevoie ca toate instituţiile statului să-şi facă treaba în acest moment. Cred că România are o datorie să-şi protejeze interesele şi poate să vină cu sancţiuni mai dure.

Este important ca Guvernul să facă o analiză de beneficii şi costuri pentru noi pe termen lung, nu doar în acest moment, să vedem cum ne poziţionăm faţă de Rusia în acest momente. E important să ştim exact unde se duc aceşti bani. Nu aş vrea să aflăm mai târziu că surse care au venit din ajutoare de stat au ajuns în conturile unor ruşi care sunt pe lista de sancţiuni sau venituri merg spre a finanţa propaganda rusă şi de a destabiliza situaţia în România.

Florin Cîţu a vorbit şi despre decuplarea Rusiei de la Sistemul Interbancar SWIFT. Fostul premier s-a arătat mirat de faptul că nu s-a luat deja această măsură, şi spune:

Eu credeam că s-a luat deja această măsură, cu cât întârziem, cresc veniturile Rusiei. Sunt decontări care se fac în special în energie, trebuie să fie o decizie politică dacă vrem cu adevărat să penalizăm acţiunile Rusiei în Ucraina, a concluzionat el.

04 Nov. 2026, 16:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne  în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.