Estonia și Letonia interzic mai multe posturi TV rusești. În Republica Moldova acest lucru încă nu este posibil

Estonia și Letonia şi au anunţat blocarea emisiei mai multor posturi de televiziune ruseşti, ca răspuns după invazia asupra Ucrainei.

Letonia a interzis joi mai multe posturi de televiziune ruseşti. După Letonia și Polonia anunță această măsură.

Autoritatea estonă pentru protecţia consumatorilor şi reglementări tehnice (TTJA) a impus suspendarea timp de un an a emisiei în Estonia a posturilor ruseşti RTR Planeta, NTV Mir, Rossija 24 şi TV Centre International, precum şi a postului Belarus 24.

Respectiva autoritate estonă invocă drept justificare a deciziei sale discursul prin care preşedintele rus Vladimir Putin a motivat ofensiva militară lansată în zorii zilei de joi asupra Ucrainei, considerând difuzarea acelui discurs o încălcare a interdicţiei de incitare la comiterea de crime şi un atac la adresa siguranţei publice.

„Timpurile excepţionale impun acţiuni decisive. Noi considerăm că pragul de durere al spaţiului informaţional eston a fost acum trecut de unele posturi de televiziune’”, susţine şeful TTJA, Kaur Kajak.

Ambele state baltice, foste republici sovietice şi acum membre în UE şi NATO, au minorităţi rusofone numeroase.

În același timp, Consiliul Audiovizualului nu are pârghii pentru a suspenda activitatea unor posturi tv care fac propagandă rusească în contextul invaziei militare din Ucraina. Deși ieri mai multe ong-uri de media au cerut Consiliului Audiovizualului să ia atitudine față de fake-news-urile și informația distorsionată transmisă de mai multe posturi de televiziune pe teritoriul Republicii Moldova, regulatorul a anunțat că nu are astfel de prerogative. Reprezentanții Consiliului Audiovizualului spun că pe perioada stării de urgență, Comisia Situații Excepționale este entitatea care poate oferi CA astfel de drepturi, scrie Realitatea.md.

Eugen Râbca, membru al Consiliului Audiovizualului, spune că acum în legislație nu mai există prevederea potrivit căreia pe teritoriul Republicii Moldova este interzisă retransmisia știrilor și emisiunilor cu caracter politic și militar din statele care nu au ratificat Convenția privind televiziunea transfrontalieră (Federația Rusă nu a ratificat această convenție).

„Am fost criticați că nu aplicăm articolul 17 al Codului Serviciilor Media Audiovizuale, acest articol se numește protejarea spațiului informațional audiovizual. În acest articol este prevăzut că în vederea protejării spațiului informațional național și asigurării securității informaționale, furnizării și distribuitorii de servicii media au dreptul să includă în ofertele de servicii transmiterea de programe cu conținut militar locale sau achiziționate din state terțe. Anterior era interzisă difuzarea unor emisiuni cu carater militar, politic din statele care nu au ratificat Convenția privind televiziunea transfrontalieră. Astăzi acest lucru este permis”, a spus Eugeniu Râbca, membru CA.

Mai mult, Râbca spune că în contextul decretării stării de urgență, urmare a invaziei armatei ruse în Ucraina, Comisia Situații Excepționale trebuie să decidă asupra suspendării activității unor posturi tv sau să ofere, prin lege, această prerogativă instituției regulatoare.

„Suntem în situația unei stări de urgență și trebuie să activăm altfel, totuși, în lege este prevăzut că pe durata stării de urgență, de asediu sau de război poate fi restrâns exercițiul unor drepturi sau libertăți ale cetățenilor. Această restrângere poate fi făcută de către Comisia Situații Excepționale. Asemenea decizii ale CSE sunt obligatorii și pentru autoritățile publice autonome. Consiliului Audiovizualului nu i s-au acordat atribuții suplimentare pentru a întreprinde acțiuni urgente. În aceste condiții suntem în situația de a activa în regim normal”, a spus Eugeniu Râbca.

Președinta CA, Liliana Vițu-Eșanu a menționat că deși nu poate suspenda activitatea unor posturi tv propagandistice, CA va monitoriza atent știrile și emisiunile de dezbateri care vizează subiectul situației tensionate din Ucraina.

„Constatăm că la moment Consiliul Audiovizualului nu are pârghii pentru măsurile așteptate. CA va monitoriza în mod prioritar reflectarea evenimentelor din Ucraina în programele audiovizuale de știri și de dezbateri, inclusiv cele retransmise ale furnizorilor de servicii media aflate sub jurisdicția Republicii Moldova și cele retransmise, fiind vorba de serviciile media din afara jurisdicției”, a spus președinta CA, Liliana Vițu-Eșanu.

#posturi tv #CA #estonia #letonia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca turcă DenizBank, care este una dintre cele mai mari instituții de credit din țară, practic a încetat să mai deschidă conturi pentru cetățenii ruși de la începutul anului 2024, scrie RBC, citând doi intermediari care îi ajută pe ruși să obțină carduri de la băncile turcești.

„Din zece cereri de deschidere a unui cont, doar una primește aprobare. Este imposibil să deschizi un cont chiar și cu un permis de ședere și înregistrare în Turcia”, a descris situația unul dintre intermediari, Serghei Ovsyannikov. El a adăugat că DenizBank face acum excepții doar pentru clienții cu un depozit mare de 100 de mii de dolari și mai mult.

Problema a fost confirmată de partenerul de conducere al Lenar Wealth Management, Lenar Rakhmanov, care lucrează la Istanbul. Potrivit acestuia, probabilitatea ca un rus să deschidă un cont este influențată de „calibrul clientului” și de acordurile personale cu o anumită sucursală bancară.

A avea un permis de ședere și înregistrarea locală nu garantează deschiderea unui cont la DenizBank, confirmă un alt intermediar, Elena Chernysheva. Ea notează că cetățenii ruși, având în mână un pachet complet de documente necesare, le va fi mai ușor să contacteze o altă bancă în aceste scopuri.

La sfârșitul anului trecut, președintele american Joe Biden a semnat un decret care introduce restricții împotriva băncilor străine pentru a ajuta persoanele fizice și juridice ruse să eludeze sancțiunile și pentru a asista în aprovizionarea industriei ruse de apărare. După aceasta, o serie de instituții de credit străine au înăsprit condițiile pentru deservirea rușilor, iar cetățenii ruși au început, de asemenea, să aibă dificultăți în efectuarea plăților și transferurilor.

După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și sancțiunile ulterioare, unele țări, inclusiv Turcia, au început să ajute Moscova să reexporte mărfuri. Potrivit unor surse familiare cu Financial Times, agențiile de informații ruse au depus „efort și timp considerabil” pentru a găsi modalități de a evita sancțiunile și controalele la export, iar intermediarii financiari au început să participe la astfel de operațiuni „intenționat sau neintenționat”.

Partenerul Pen & Paper, Kira Vinokurova, consideră că refuzurile de a deschide conturi sunt cauzate de riscurile pentru bănci de a fi supuse sancțiunilor, deoarece accesul indivizilor ruși la sistemul financiar global poate fi privit ca o contribuție la sectorul financiar rus. În plus, crește riscul introducerii unor măsuri restrictive de asistență pentru eludarea sancțiunilor anti-ruse.

„Prin deschiderea unui cont pentru persoane ruse, băncile turce trebuie să cheltuiască resurse suplimentare pentru verificarea tranzacțiilor din punctul de vedere al participării persoanelor sancționate sau al implementării activităților interzise din punctul de vedere al sancțiunilor occidentale”, spune Vinokurova, menționând că Rusia este acum „o jurisdicție cu un risc crescut de sancțiuni”.

Cerințele de deservire a rușilor de către băncile turcești vor deveni mai stricte în viitor din cauza presiunii tot mai mari de sancțiuni, dar este puțin probabil ca băncile turce să abandoneze complet noii clienți ruși, avocatul este sigur: „Unul dintre principiile regimurilor de sancțiuni ale Jurisdicțiile occidentale sunt în centrul măsurilor pe anumite persoane, sectoare, bunuri sau servicii, iar refuzul complet de a servi rușii este puțin probabil să fie încurajat de acestea.”

În luna mai anul trecut, vicepreședintele Băncii Rusiei, Alexey Guznov, a raportat problemele cu care se confruntă băncile rusești atunci când încearcă să deschidă conturi în țări „prietenoase” pentru a stabili un comerț ocolind dolarul, euro și alte valute mondiale. Înainte de aceasta, Banca Centrală a Federației Ruse a spus că băncile străine nu au răspuns propunerilor de parteneriat ale colegilor ruși, iar președintele Comitetului Dumei pentru Piața Financiară, Anatoli Aksakov, a spus că doar trei instituții de credit au reușit să deschidă. conturi de corespondent.