Producătorul de vinuri Purcari a avut un profit net de 8 mil. de euro, minus 31% în 2021

28 Feb. 2022, 14:12
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
28 Feb. 2022, 14:12 // Actual //  bani.md

Producătorul de vinuri Purcari, ale cărui acţiuni sunt incluse în structura indicelui principal BET, a încheiat 2021 cu un profit net de 41 mil. lei românești echivalentul a 8 mil. de euro, în scădere cu 31% faţă de 2020, în timp ce veniturile au avansat cu 20% până la 244,5 mil. lei, arată datele companiei.

În perioada ianuarie-decembrie 2021, EBITDA a fost de 68,7 mil. lei (plus 14%), reprezentând o marjă de 28%, în timp ce datoriile nete ale grupului au atins 202 mil. lei, plus 27% an/an.

La 31 decembrie 2021, activele totale ale grupului se cifrează la 454 mil. lei, în creştere faţă de 382 mil. lei finalul anului 2020.

Pe segmentul de baza ”Vinuri” veniturile au fost de 237,3 milioane lei, în creştere cu 17% faţă de 2020.

Totodată, îmbunatatirea mixului de produse vândute, precum şi revenirea vânzărilor în pieţe, cu marginalitate mai înaltă, au compensat presiunea inflationista pe costuri, rezultând un EBITDA pentru segmentul ” Vinuri” de 72,4 milioane lei si un profit net de 45 mil. lei, specifică raportul companiei.

Purcari gestionează circa 1.350 de hectare de podgorii şi operează cinci platforme de producţie în România şi Moldova. Grupul este lider în segmentul de vinuri premium din România, cu o cotă de circa 25% şi cel mai mare exportator de vin din Moldova, livrând în peste 30 de ţări.

Din februarie 2018, Grupul este listat la Bursa de Valori Bucuresti (simbol WINE). Compania este condusă de Victor Bostan, un veteran de peste 30 de ani în businessul vinicol şi este susţinută de investitori precum Horizon Capital, Fiera Capital, Conseq, East Capital, Franklin Templeton şi SEB.

Compania are o capitalizare de 537 mil. lei, iar acţiunile s-au depreciat cu 16,7% de la începutul anului, după tranzacţii de peste 24 mil. lei.

24 Sept. 2026, 17:01
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 17:01 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.