Amnesty International denunță utilizarea de bombe cu submuniţie în Ucraina

Amnesty International a denunţat folosirea în Ucraina a unor bombe cu submuniţie care au ucis civili, inclusiv un copil, spunând că acest lucru trebuie să facă obiectul unei anchete pentru „crimă de război”..

Conform ONG-ului cu sediul la Londra, o grădiniţă unde se refugiau civili la Ohtîrka, în nord-estul Ucrainei, a fost lovită vineri dimineaţă de astfel de arme interzise în 2010 de o convenţie internaţională, pe care nici Moscova şi nici Kievul nu au semnat-o.

Trei civili, printre care şi un copil, au fost ucişi, iar un alt copil a fost rănit, a precizat Amnesty International într-un comunicat publicat duminică.

Organizaţia neguvernamentală afirmă că „atacul pare să fi fost comis de forţele ruse, care acţionau în apropiere şi care au obiceiul de a folosi arme cu submuniţie în zone populate”.

Amnesty International aduce în sprijinul acuzaţiilor sale imagini video făcute la faţa locului şi în care se văd cum arme cu submuniţie lovesc în cel puţin şapte locuri clădirea şi spaţiul din jur. ONG-ul a obţinut de asemenea 65 de fotografii şi înregistrări video suplimentare de la o sursă locală.

„Nimic nu justifică utilizarea de arme cu submuniţie în zonele populate, şi cu atât mai puţin în apropierea unei şcoli. Atacul are toate caracteristicile utilizării de către Rusia a acestei arme care loveşte la întâmplare şi care este interzisă la nivel internaţional şi arată un dispreţ flagrant pentru vieţile civililor”, a declarat Agnes Callamard, secretar general al Amnesty International. „Este simplu: acest lucru trebuie să fie obiectul unei anchete pentru crimă de război”, a adăugat ea.

Bombele cu submuniţie pot conţine zeci de mini-bombe care se dispersează pe un perimetru vast, dar nu explodează toate, devenind mine antipersonal care, la cel mai mic contact, pot ucide şi mutila mult timp după un conflict.

ONG-ul Human Rights Watch şi site-ul de investigaţii Bellingcat afirmă de asemenea că au adunat probe privind utilizarea de arme cu submuniţie în zonele civile din Ucraina, după ce au intrat în posesia unor imagini şi înregistrări video.

Conform Human Rights Watch, un atac s-a produs în apropierea unui spital din Vugledar, în estul Ucrainei, la 24 februarie.

Acest atac a ucis patru civili şi a rănit zece şi a avariat un spital şi o ambulanţă.

#crima de razboi #Amnesty International #bombe cu submunitie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.