Amnesty International denunță utilizarea de bombe cu submuniţie în Ucraina

Amnesty International a denunţat folosirea în Ucraina a unor bombe cu submuniţie care au ucis civili, inclusiv un copil, spunând că acest lucru trebuie să facă obiectul unei anchete pentru „crimă de război”..

Conform ONG-ului cu sediul la Londra, o grădiniţă unde se refugiau civili la Ohtîrka, în nord-estul Ucrainei, a fost lovită vineri dimineaţă de astfel de arme interzise în 2010 de o convenţie internaţională, pe care nici Moscova şi nici Kievul nu au semnat-o.

Trei civili, printre care şi un copil, au fost ucişi, iar un alt copil a fost rănit, a precizat Amnesty International într-un comunicat publicat duminică.

Organizaţia neguvernamentală afirmă că „atacul pare să fi fost comis de forţele ruse, care acţionau în apropiere şi care au obiceiul de a folosi arme cu submuniţie în zone populate”.

Amnesty International aduce în sprijinul acuzaţiilor sale imagini video făcute la faţa locului şi în care se văd cum arme cu submuniţie lovesc în cel puţin şapte locuri clădirea şi spaţiul din jur. ONG-ul a obţinut de asemenea 65 de fotografii şi înregistrări video suplimentare de la o sursă locală.

„Nimic nu justifică utilizarea de arme cu submuniţie în zonele populate, şi cu atât mai puţin în apropierea unei şcoli. Atacul are toate caracteristicile utilizării de către Rusia a acestei arme care loveşte la întâmplare şi care este interzisă la nivel internaţional şi arată un dispreţ flagrant pentru vieţile civililor”, a declarat Agnes Callamard, secretar general al Amnesty International. „Este simplu: acest lucru trebuie să fie obiectul unei anchete pentru crimă de război”, a adăugat ea.

Bombele cu submuniţie pot conţine zeci de mini-bombe care se dispersează pe un perimetru vast, dar nu explodează toate, devenind mine antipersonal care, la cel mai mic contact, pot ucide şi mutila mult timp după un conflict.

ONG-ul Human Rights Watch şi site-ul de investigaţii Bellingcat afirmă de asemenea că au adunat probe privind utilizarea de arme cu submuniţie în zonele civile din Ucraina, după ce au intrat în posesia unor imagini şi înregistrări video.

Conform Human Rights Watch, un atac s-a produs în apropierea unui spital din Vugledar, în estul Ucrainei, la 24 februarie.

Acest atac a ucis patru civili şi a rănit zece şi a avariat un spital şi o ambulanţă.

#crima de razboi #Amnesty International #bombe cu submunitie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dacă ați simțit că buzunarul e gol, e doar o problemă de percepție și de… metodologie. Deputatul Radu Marian, președintele Comisiei Economie, Buget și Finanțe, a găsit explicația salvatoare: sărăcia din Republica Moldova nu e chiar sărăcie, ci doar o confuzie statistică.

Potrivit postării savuroase de pe Telegram, Marian arată cu degetul spre metodologia „depășită” a Biroului Național de Statistică, care ar măsura rata sărăciei după cheltuieli, și nu după venituri. Asta înseamnă, explică deputatul, că moldovenii care consumă puțin nu sunt neapărat săraci – poate doar mai economi sau… mai puțin flamanzi.

Printre motivele pentru care cifrele despre sărăcie ar trebui ignorate se numără și faptul că oamenii primesc compensații la facturi, medicamente gratuite, mese la școală și – foarte important – „în ultimii patru ani, veniturile au crescut mai rapid decât inflația”. Cu alte cuvinte, dacă BNS ar ține cont de toate „darurile guvernului”, am fi deja în rând cu Elveția.

„Este esențial să privim indicatorii în ansamblu”, ne îndeamnă deputatul, sugerând că sărăcia e, de fapt, un artefact birocratic. Iar până în 2026, când se va introduce un nou indicator „multidimensional” și „relativ”, să nu ne grăbim cu concluziile – poate guvernul e generos, dar BNS nu ține pasul.

Cu alte cuvinte, dacă simțiți că trăiți prost, problema nu e la portofel, ci la formulă.