Unul dintre motivele pentru care Germania a ţinut mult timp cu dinţii de proiectul gazoductului rus Nord Stream 2 este că această ţeavă i-a fi adus suficiente gaze ruseşti pentru a face din cea mai mare economie europeană un jucător de categorie supergrea pe piaţa de profil internaţională. Cu atâtea gaze sub control, Germania ar fi avut puterea de a stabili preţurile. Oficialităţi ruse au asigurat că Nord Stream 2 ar fi făcut din această ţară chiar cel mai important hub de gaze din UE. Războiul dintre Rusia şi Ucraina a trezit brusc Berlinul din acest vis. Dar şi din visul înverzirii economiei cu orice preţ.
Germania a fost trezită brusc din visul de a deveni un hub major de distribuţie de gaze pe piaţa europeană cu ajutorul ruşilor, prin intermediul controversatului gazoduct Nord Stream 2, de invazia Ucrainei de către Rusia, iar acum se vede forţată să-şi modifice dramatic politicile din domeniul energiei şi să recurgă din nou la cărbune şi energie nucleară.
Germania a decis recent să suspende certificarea gazoductului rusesc Nord Stream 2 în contextul războiului din Ucraina, iar ambasadorul Rusiei în Germania, Serghei Nechaiev, declara recent pentru Tass că prin suspendarea acestuia, SUA lovesc în companiile germane. „Germania poate deveni cel mai important centru de distribuţie de gaze din Europa, iar acest lucru nu este pe placul tuturor“, declara acesta.
Cu ceva timp în urmă, ministrul adjunct al afacerilor externe din Ucraina, Yelena Zerkal, avertiza că NS2 ar urma să transforme Germania într-un hub european de gaze. În urma aprobării NS2, Germania ar fi dispus de cea mai mare piaţă de gaze. Iar Germania ar fi deţinut controlul complet al Europei.
Potrivit unui studiu mai vechi al Institutului Polonez al Afacerilor Externe, în urma aprobării NS2 Germania ar fi beneficiat de dublarea livrărilor directe de gaze din Rusia şi s-ar fi bucurat de un rol sporit de hub şi de puterea de stabilire a preţurilor. Aproximativ 80% din gazele furnizate Europei ar fi trecut prin Germania. Prin urmare, Germania ar fi deţinut poziţia de intermediar, în special pentru ţările central-europene.
Drept rezultat, Germania, deja un hub major de gaze în UE, ar fi devenit şi mai puternică. În anticiparea fluxurilor crescute de pe urma NS2, Germania a lansat la sfârşitul anului trecut o nouă platformă de trading de gaze, Trading Hub Europe (THE) în urma fuzionării a două huburi existente, potrivit upstreamonline.com.
Războiul a zădărnicit planurile Germaniei, iar acum aceasta se vede nevoită să semnaleze o schimbare radicală în ceea ce priveşte politicile energetice, notează Reuters.
Oficialii germani au vorbit recent de posibilitatea prelungirii duratei de funcţionare a centralelor pe cărbune, şi chiar a celor nucleare, în scopul reducerii dependenţei de gazele ruseşti.
Anterior, aceasta intenţionase să suspende treptat centralele pe cărbune până în 2030 şi să-şi închidă centralele nucleare până la finalul acestui an.
Însă într-un discurs recent, cancelarul german Olaf Scholz a precizat o cale mult mai radicală care să asigure că Germania îşi va putea acoperi necesităţile energetice în creştere şi îşi va putea reduce dependenţa de gazele ruseşti.
Pe lângă cărbune şi energie nucleară, opţiunile includ construirea a două terminale GNL şi creşterea rezervelor de gaze naturale.