Scumpiri de la o zi la alta. Inflația a ajuns la 18,5%

Scumpirile se țin lanț în Republica Moldova. Rata anuală a inflației a urcat la 18,5% anual, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cel mai mult s-au scumpit produsele alimentare cu 23,32% urmate de mărfurile nealimentare – 14,92% și serviciile prestate populaţiei – 16,97%.

Pe categorii, cel mai mult s-au scumpit legumele cu 67,3%, ouăle – 43,6%, uleiul vegetal – 24,5%, pâinea – 20,2%, carne și produse din carne – 17%, fructele – 16,7%, lactatele – 16,2%.

La produsele nealimentare cele mai mari majori de prețuri au înregistrat resursele energetice – carburanți – 35,4%. Totodată, au crescut prețurile la materiale de construcție cu 28,2%, și confecții – 12%.

La serviciile prestate populației, cel mai mult s-au scumpit din contul creșterii prețurilor la serviciile comunal-locative – 29,4%. Astfel, gazul din rețea a fost, în medie mai scump cu 131% și încălzirea centralizată – cu 20%.

Previziunile BNM

Banca Națională a Moldovei estimează ca prețurile ar urma să crească cu 20,6%, însă în trimestrul trei inflația ar putea ajunge și la 27% urmare a incertitudinii prețurilor la gaz și energia electrică.

„Inflația va evalua și în continuare sub impactul șocurilor atât de natura cererii, cât și celor asociate ofertei. Cererea agregată, susținută de impulsul fiscal pozitiv și de revigorarea cererii externe, va consemna valori pozitive în creștere în trimestrul I 2022, ulterior diminuându-se continuu, dar menținând caracterul proinflaționist pe parcursul orizontului de prognoză (trimestrul I 2022 – trimestrul IV 2023)”, se arată în ultima decizie de politică monetară a băncii centrale.

#alimente #scumpiri #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca turcă DenizBank, care este una dintre cele mai mari instituții de credit din țară, practic a încetat să mai deschidă conturi pentru cetățenii ruși de la începutul anului 2024, scrie RBC, citând doi intermediari care îi ajută pe ruși să obțină carduri de la băncile turcești.

„Din zece cereri de deschidere a unui cont, doar una primește aprobare. Este imposibil să deschizi un cont chiar și cu un permis de ședere și înregistrare în Turcia”, a descris situația unul dintre intermediari, Serghei Ovsyannikov. El a adăugat că DenizBank face acum excepții doar pentru clienții cu un depozit mare de 100 de mii de dolari și mai mult.

Problema a fost confirmată de partenerul de conducere al Lenar Wealth Management, Lenar Rakhmanov, care lucrează la Istanbul. Potrivit acestuia, probabilitatea ca un rus să deschidă un cont este influențată de „calibrul clientului” și de acordurile personale cu o anumită sucursală bancară.

A avea un permis de ședere și înregistrarea locală nu garantează deschiderea unui cont la DenizBank, confirmă un alt intermediar, Elena Chernysheva. Ea notează că cetățenii ruși, având în mână un pachet complet de documente necesare, le va fi mai ușor să contacteze o altă bancă în aceste scopuri.

La sfârșitul anului trecut, președintele american Joe Biden a semnat un decret care introduce restricții împotriva băncilor străine pentru a ajuta persoanele fizice și juridice ruse să eludeze sancțiunile și pentru a asista în aprovizionarea industriei ruse de apărare. După aceasta, o serie de instituții de credit străine au înăsprit condițiile pentru deservirea rușilor, iar cetățenii ruși au început, de asemenea, să aibă dificultăți în efectuarea plăților și transferurilor.

După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și sancțiunile ulterioare, unele țări, inclusiv Turcia, au început să ajute Moscova să reexporte mărfuri. Potrivit unor surse familiare cu Financial Times, agențiile de informații ruse au depus „efort și timp considerabil” pentru a găsi modalități de a evita sancțiunile și controalele la export, iar intermediarii financiari au început să participe la astfel de operațiuni „intenționat sau neintenționat”.

Partenerul Pen & Paper, Kira Vinokurova, consideră că refuzurile de a deschide conturi sunt cauzate de riscurile pentru bănci de a fi supuse sancțiunilor, deoarece accesul indivizilor ruși la sistemul financiar global poate fi privit ca o contribuție la sectorul financiar rus. În plus, crește riscul introducerii unor măsuri restrictive de asistență pentru eludarea sancțiunilor anti-ruse.

„Prin deschiderea unui cont pentru persoane ruse, băncile turce trebuie să cheltuiască resurse suplimentare pentru verificarea tranzacțiilor din punctul de vedere al participării persoanelor sancționate sau al implementării activităților interzise din punctul de vedere al sancțiunilor occidentale”, spune Vinokurova, menționând că Rusia este acum „o jurisdicție cu un risc crescut de sancțiuni”.

Cerințele de deservire a rușilor de către băncile turcești vor deveni mai stricte în viitor din cauza presiunii tot mai mari de sancțiuni, dar este puțin probabil ca băncile turce să abandoneze complet noii clienți ruși, avocatul este sigur: „Unul dintre principiile regimurilor de sancțiuni ale Jurisdicțiile occidentale sunt în centrul măsurilor pe anumite persoane, sectoare, bunuri sau servicii, iar refuzul complet de a servi rușii este puțin probabil să fie încurajat de acestea.”

În luna mai anul trecut, vicepreședintele Băncii Rusiei, Alexey Guznov, a raportat problemele cu care se confruntă băncile rusești atunci când încearcă să deschidă conturi în țări „prietenoase” pentru a stabili un comerț ocolind dolarul, euro și alte valute mondiale. Înainte de aceasta, Banca Centrală a Federației Ruse a spus că băncile străine nu au răspuns propunerilor de parteneriat ale colegilor ruși, iar președintele Comitetului Dumei pentru Piața Financiară, Anatoli Aksakov, a spus că doar trei instituții de credit au reușit să deschidă. conturi de corespondent.