Avertisment FMI: Războiul din Ucraina va afecta economia mondială. Inflația va crește

Invadarea Ucrainei de către Rusia va afecta întreaga economie mondială, prin încetinirea creşterii economice şi majorarea inflaţiei, şi ar putea reconfigura în mod fundamental ordinea economică mondială pe termen mai lung, a avertizat Fondul Monetar Internaţional (FMI).

În primul rând, războiul a cauzează suferință și un flux istoric de refugiați. De asemenea, prețurile la alimente și energie vor crește considerabil. Astfel, inflaţia crește şi erodează valoarea veniturilor, perturbând comerţul, lanţul de aprovizionare şi remitenţele în ţările vecine Ucrainei. De asemenea, erodează încrederea şi produce incertitudini în rândul investitorilor, ceea ce scade valoarea activelor, înăspreşte condiţiile financiare şi ar putea duce la ieşiri de capital de pe pieţele emergente, se arată într-un articol pe site-ul FMI.

„Conflictul este o lovitură majoră la adresa economiei globale, care va afecta creşterea şi va majora preţurile”, avertizează FMI.

Instituția cu sediul la Washington anunţase că se aşteaptă să revizuiască în scădere precedenta prognoză privind o creştere de 4,4% a economiei mondiale în 2022. În postarea făcută marţi, FMI sugerează că ar putea înrăutăţi şi previziunile privind creşterea regională.

Estimările actualizate ale FMI vor fi publicate pe 19 aprilie

Ţările care au expunere directă din punct de vedere al comerţului, al turismului şi al finanţelor vor simţi presiunea în creştere, existând şi un risc mai ridicat de instabilitate în anumite regiuni, cum ar fi Africa Subsahariană, America Latină, Caucaz şi Asia Centrală. În acelaşi timp, insecuritatea alimentară va spori probabil în zone din Africa şi Orientul Mijlociu, unde ţări ca Egipt importă 80% din grâul lor din Rusia şi Ucraina, avertizează FMI.

Pe termen mai lung, „războiul ar putea afecta în mod fundamental ordinea economică globală şi geopolitică prin reconfigurarea lanţului de aprovizionare, a livrărilor de energie, a reţelelor de plăţi şi a modului în care statele vor regândi deţinerile valutare”, apreciază FMI.

Instituţia se aşteaptă la recesiuni profunde în Rusia şi Ucraina şi estimează că Europa s-ar putea confrunta cu perturbări ale importurilor de gaze naturale şi ale lanţului de aprovizionare.

Europa de Est, care a absorbit cea mai mare parte din cele trei milioane de refugiaţi ucraineni, se va confrunta, ca rezultat, cu costuri de finanţare mai ridicate.

#cresterea preturilor #economie mondială #inflație #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.