Gigantul petrolier Saudi Aramco intenționează să crească drastic suma pe care o investește în producția de energie

Gigantul petrolier Saudi Aramco intenționează să crească drastic suma pe care o investește în producția de energie, după ce a raportat o dublare a profiturilor în 2021, scrie BBC.

Firma își propune să crească semnificativ producția în următorii cinci ani. Prețurile energiei au crescut în ultimele luni, deoarece cererea a depășit ofertele de petrol și gaze.

Războiul din Ucraina și reticența de a se baza pe Rusia pentru energie au adăugat presiunea de a găsi surse suplimentare de energie.

Săptămâna trecută Boris Johnson a vizitat Arabia Saudită pentru a încerca să convingă țara să elibereze mai mult petrol pe piețele mondiale pe termen scurt.

Arabia Saudită este cel mai mare producător din cartelul petrolier OPEC (Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol) și prin creșterea producției ar putea contribui la reducerea prețurilor la energie, care sunt în prezent la maxime din ultimii 14 ani.

Cu toate acestea, țara a fost condamnată pentru o serie de abuzuri ale drepturilor omului: implicarea sa în conflictul din Yemenul vecin, uciderea în 2018 a jurnalistului Jamal Khashoggi, pentru încarcerarea dizidenților și pentru utilizarea pe scară largă a pedepsei capitale.

Piețele de energie au fost volatile în timpul pandemiei, deoarece schimbările bruște ale activității economice au influențat atât oferta, cât și cererea.

În 2020, profiturile Saudi Aramco au scăzut brusc, pe măsură ce economia mondială a încetinit. Dar o redeschidere în multe țări a dus la o creștere bruscă a prețurilor la energie în 2021. Acest lucru a sporit veniturile la toate marile companii producătoare de energie.

Saudi Aramco a declarat că plănuiește să-și majoreze cheltuielile de capital la 45-50 de miliarde de dolari în acest an, cu creșteri suplimentare până la jumătatea deceniului. Anul trecut, cheltuielile de capital au fost de 31,9 miliarde de dolari.

Compania își va ridica „capacitatea maximă durabilă” de țiței la 13 milioane de barili pe zi până în 2027, a spus compania. De asemenea, își propune să crească producția de gaze cu peste 50% până în 2030. Arabia Saudită a produs puțin peste 10 milioane de barili de petrol pe zi în februarie.

Compania petrolieră și-a dublat profitul net la 110 de miliarde de dolari în 2021, în creștere de la 49 de miliarde de dolari în 2020.

Prețul barilului de țiței Brent a crescut cu aproximativ 50% în 2021 și, în condițiile în care prețurile la energie rămân ridicate, analiștii se așteaptă ca profitul să crească în continuare în 2022.

Saudi Aramco a declarat că intenționează să dezvolte o capacitate semnificativă de export de hidrogen și să devină un lider global în tehnologia de captare și stocare a carbonului.

#Saudi Aramco #Energie #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.