Gigantul petrolier Saudi Aramco intenționează să crească drastic suma pe care o investește în producția de energie

Gigantul petrolier Saudi Aramco intenționează să crească drastic suma pe care o investește în producția de energie, după ce a raportat o dublare a profiturilor în 2021, scrie BBC.

Firma își propune să crească semnificativ producția în următorii cinci ani. Prețurile energiei au crescut în ultimele luni, deoarece cererea a depășit ofertele de petrol și gaze.

Războiul din Ucraina și reticența de a se baza pe Rusia pentru energie au adăugat presiunea de a găsi surse suplimentare de energie.

Săptămâna trecută Boris Johnson a vizitat Arabia Saudită pentru a încerca să convingă țara să elibereze mai mult petrol pe piețele mondiale pe termen scurt.

Arabia Saudită este cel mai mare producător din cartelul petrolier OPEC (Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol) și prin creșterea producției ar putea contribui la reducerea prețurilor la energie, care sunt în prezent la maxime din ultimii 14 ani.

Cu toate acestea, țara a fost condamnată pentru o serie de abuzuri ale drepturilor omului: implicarea sa în conflictul din Yemenul vecin, uciderea în 2018 a jurnalistului Jamal Khashoggi, pentru încarcerarea dizidenților și pentru utilizarea pe scară largă a pedepsei capitale.

Piețele de energie au fost volatile în timpul pandemiei, deoarece schimbările bruște ale activității economice au influențat atât oferta, cât și cererea.

În 2020, profiturile Saudi Aramco au scăzut brusc, pe măsură ce economia mondială a încetinit. Dar o redeschidere în multe țări a dus la o creștere bruscă a prețurilor la energie în 2021. Acest lucru a sporit veniturile la toate marile companii producătoare de energie.

Saudi Aramco a declarat că plănuiește să-și majoreze cheltuielile de capital la 45-50 de miliarde de dolari în acest an, cu creșteri suplimentare până la jumătatea deceniului. Anul trecut, cheltuielile de capital au fost de 31,9 miliarde de dolari.

Compania își va ridica „capacitatea maximă durabilă” de țiței la 13 milioane de barili pe zi până în 2027, a spus compania. De asemenea, își propune să crească producția de gaze cu peste 50% până în 2030. Arabia Saudită a produs puțin peste 10 milioane de barili de petrol pe zi în februarie.

Compania petrolieră și-a dublat profitul net la 110 de miliarde de dolari în 2021, în creștere de la 49 de miliarde de dolari în 2020.

Prețul barilului de țiței Brent a crescut cu aproximativ 50% în 2021 și, în condițiile în care prețurile la energie rămân ridicate, analiștii se așteaptă ca profitul să crească în continuare în 2022.

Saudi Aramco a declarat că intenționează să dezvolte o capacitate semnificativă de export de hidrogen și să devină un lider global în tehnologia de captare și stocare a carbonului.

#Saudi Aramco #Energie #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova intră, de astăzi 26 septembrie, în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, pe fondul riscurilor tot mai mari privind aprovizionarea cu energie electrică și carburanți, dar și al nivelurilor scăzute ale Nistrului și Prutului. Autoritățile introduc un pachet de măsuri care include limitarea exporturilor de energie în orele de vârf, restricții pentru exportul și reexportul carburanților, plafonarea cantității de motorină cumpărate în recipiente și interzicerea utilizării apei pentru o serie de activități neesențiale.

Potrivit Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC), Republica Moldova dispune în prezent de energie, carburanți și apă, însă riscurile de aprovizionare au crescut. Printre cauze sunt indicate atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina, posibilitățile limitate de import al energiei electrice, instabilitatea piețelor internaționale de gaze și produse petroliere, precum și seceta și debitele foarte scăzute ale Nistrului și Prutului.

Măsurile au fost aprobate prin deciziile nr. 8 și nr. 9 ale Comisiei Naționale de Management al Crizelor din 25 septembrie și intră în vigoare pe 26 septembrie.

Una dintre măsuri vizează carburanții. La Portul Internațional Liber Giurgiulești, exportul și reexportul benzinei și motorinei va fi permis doar dacă în depozite rămân cel puțin 2.500 de tone de benzină și 7.500 de tone de motorină, cu excepțiile prevăzute în decizia autorităților.

Transporturile care aduc carburanți în Republica Moldova vor beneficia de benzi dedicate la punctele de trecere a frontierei, iar trenurile cu produse petroliere vor primi prioritate pe calea ferată.

Autoritățile încearcă totodată să prevină cumpărăturile masive de combustibil și apariția unui deficit artificial. Astfel, motorina cumpărată în recipiente la benzinării va fi limitată la 40 de litri. Pentru recipientele specializate utilizate la alimentarea tehnicii agricole, plafonul va fi de 100 de litri.

Benzinăriile care mai dispun de motorină standard vor fi obligate să o comercializeze la prețul reglementat și nu vor putea să o înlocuiască cu sortimente mai scumpe. Abia după epuizarea motorinei standard vor putea fi vândute celelalte tipuri disponibile.

Restricții sunt introduse și în sectorul energetic. În intervalul de consum maxim, 18:00–22:00, energia electrică disponibilă va fi păstrată cu prioritate pentru consumul intern, iar exporturile vor fi limitate. În eventualitatea unui deficit care nu poate fi acoperit prin achizițiile obișnuite, autoritățile vor putea solicita energie de urgență din sistemele statelor vecine.

Spitalele, serviciile de urgență, stațiile de captare și pompare a apei și alte obiective de infrastructură critică vor avea prioritate la alimentarea cu energie. Centralele de termoficare vor putea, la rândul lor, să majoreze producția de electricitate atunci când sistemul va avea nevoie.

Statul trece și la economii. Instituțiile publice vor trebui să reducă consumul de energie și carburanți, iar iluminatul public va fi diminuat acolo unde acest lucru poate fi făcut în siguranță. Iluminatul decorativ și publicitar va fi deconectat, iar clădirile publice și spațiile comerciale vor trebui să reducă iluminatul considerat inutil. Marile întreprinderi consumatoare de electricitate vor fi încurajate să-și mute activitățile energofage în afara orelor de vârf.

Situația este complicată și de criza hidrologică. Captarea apei din Nistru și Prut pentru irigare este sistată pe durata stării de urgență. Apa potabilă din sistemele publice și apa captată din sursele de suprafață nu vor putea fi utilizate pentru udarea gazoanelor și spațiilor decorative, spălarea străzilor, curților și fațadelor sau umplerea piscinelor și bazinelor recreative.

Operatorii de apă trebuie să pregătească scenarii pentru situațiile în care disponibilitatea apei scade cu 10%, 20% sau 30%. Dacă alimentarea prin rețea nu mai poate fi asigurată într-o localitate, autoritățile vor organiza transportarea apei, cu prioritate pentru spitale, instituții sociale, școli, serviciile de urgență și populația afectată.

În rezervă sunt pregătite pompe de mare capacitate, sonde arteziene și alte surse subterane care vor putea fi activate dacă nivelul apelor de suprafață continuă să scadă.

Ministerul Energiei va coordona măsurile din sectorul energetic, Ministerul Mediului – răspunsul la criza hidrologică, iar CNMC va monitoriza situația la nivel național și va putea ajusta restricțiile în funcție de evoluția acesteia.

#avarie #urgență #criză