Mariupol, ras de pe fața pământului de ruși. De ce orașul este de o importanță strategică vitală pentru Moscova

Rusia consideră că sudul Ucrainei este vital pentru succesul invaziei sale și a asediat mai multe orașe din sud și a capturat centrala nucleară Zaporizhzhia, cea mai mare din Europa.

Operațiunea din sud a fost lansată din peninsula Crimeea, care a fost anexată de Rusia în 2014 și care găzduiește o prezență militară rusă considerabilă.

Trupele rusești se deplasează în Ucraina din Crimeea, răspândindu-se spre est, către Mariupol, și spre vest, către Odesa, amenințând să taie accesul maritim al Ucrainei, ceea ce ar provoca daune economice uriașe țării.

Dacă Mariupol cade, ar oferi Rusiei controlul asupra unuia dintre cele mai mari porturi din Ucraina și ar crea un coridor terestru între Crimeea și regiunile separatiste susținute de Rusia, Lugansk și Donețk.

Conectarea Crimeei cu Rusia continentală prin intermediul zonelor controlate de rebeli ar face mult mai ușor pentru Rusia să transfere bunuri și persoane către și dinspre Crimeea. Rusia își dorește acest lucru încă din 2014, când a început conflictul din estul Ucrainei.

În prezent, peninsula este conectată la partea continentală a Rusiei doar printr-un singur pod, construit cu mari cheltuieli din partea Moscovei după anexarea rusă asupra Crimeei.

Există, de asemenea, un context istoric pentru invazia Rusiei în sudul Ucrainei. Regiunea care se întinde de la Odesa, în sud, până la Lugansk, în est, a fost cucerită de Imperiul Rus în secolul al XVIII-lea, după o serie de războaie cu Imperiul Otoman. A devenit cunoscută sub numele de Novorossiya, sau Noua Rusie.

În timpul Uniunii Sovietice, cea mai mare parte a Novorossiei a făcut parte din Republica Socialistă Sovietică Ucraineană, care s-a transformat ulterior în Ucraina de astăzi.

În 2014, după anexarea Crimeei, președintele rus Vladimir Putin a afirmat că, deși Rusia a pierdut teritoriul Novorossiei din diverse motive, populația sa a rămas acolo.

Revendicarea istorică a Rusiei asupra teritoriului ucrainean a fost o temă frecventă pentru președintele Putin în perioada premergătoare invaziei.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Mariupol. asediat #Moscova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creditele noi acordate în noiembrie 2025 au totalizat 6,93 miliarde lei, în scădere cu 1,6% față de luna precedentă, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei.

Împrumuturile în moneda națională au reprezentat 71,9% din total ( 4,98 miliarde lei ), înregistrând o diminuare ușoară, de 0,6% față de octombrie. Din perspectiva maturităților, cele mai solicitate au fost creditele cu termene între 2 și 5 ani, care au concentrat 55,3% din volumul creditelor noi. Împrumuturile acordate persoanelor juridice pe aceste termene au avut o pondere de 36,6% din total.

Dobânzile la creditele noi în lei au continuat să coboare: rata medie nominală s-a redus cu 0,16 puncte procentuale, până la 9,06%. În schimb, rata medie la creditele în valută a crescut cu 0,08 p.p., ajungând la 5,34%.

Persoanele fizice au contractat în noiembrie credite în valoare de 2,19 miliarde lei, cu 10% mai puțin decât în luna precedentă. Creditele de consum au dominat portofoliul, cu o pondere de 59,2%, majoritatea fiind acordate în lei, pe termene de 2–5 ani ( 1,16 miliarde lei ).

Creditele imobiliare au reprezentat 40,5% din totalul împrumuturilor noi ale populației, fiind contractate preponderent în moneda națională. Din punct de vedere al costurilor, rata medie la creditele de consum în lei a urcat marginal, cu 0,01 p.p., la 11,03%, în timp ce rata medie la creditele ipotecare în lei a scăzut cu 0,03 p.p., până la 8,14%.

În contrast cu populația, persoanele juridice au majorat cererea de finanțare. Creditele noi solicitate de firme au însumat 4,60 miliarde lei, în creștere cu 2,7% față de octombrie.

Cea mai mare parte a finanțărilor – 93,9% – a fost contractată de societăți comerciale nefinanciare, care au concentrat 62,3% din totalul creditelor noi acordate în noiembrie.

Rata medie la creditele în lei pentru companii s-a redus cu 0,10 p.p., până la 8,36%, în timp ce rata medie la împrumuturile în valută a crescut cu 0,08 p.p., ajungând la 5,34%.

Datele BNM indică, astfel, o temperare a creditării populației și o dinamică mai bună pe segmentul corporativ, pe fondul ajustărilor de dobândă și al cererii de finanțare din partea mediului de afaceri.