CCI a RM, ZEL Bălți și APIP au semnat un memorandum de înțelegere

Astăzi, 21 martie 2022, Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM), Zona Economică Liberă (ZEL) Bălți și Asociația Patronală din Industria Prelucrătoare (APIP) au semnat un Memorandum de Înțelegere în domeniul dezvoltării profesionale. Obiectivul memorandumului este de a oferi suport în instruirea profesională pentru sectorul industrial și IMM-uri.

Documentul a parafat implementarea eficientă și sustenabilă a proiectului „Conceptualizarea creării centrului de Instruire Inter-Companii” (TechZone), elaborat de ZEL Bălți, cu suportul proiectului „Promovarea Învățământului Profesional Tehnic pentru o Economie Verde”, finanțat de Ministerul Federal German pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

Semnatarii Memorandumului Sergiu HAREA, Președinte al Camerei de Comerț și Industrie din Republica Moldova, Marin CIOBANU, Administrator Principal al ZEL Bălți, Manager de Proiect „Centrul de Instruire Inter-companii” și Ion TORNEA, Director Executiv al APIP, alături de Oana VODIȚĂ, Coordonator de proiect „Promovarea învățământului Profesional Tehnic pentru o Economie Verde” au subliniat obiectivul principal al proiectului care constă în a oferi instruire profesională complementară angajaților din sectorul industrial al Republicii Moldova și suport pentru întreprinderile mici și mijlocii în ceea ce privește întreținerea atelierelor și parcurilor de mașini necesare în procesul de instruire a elevilor din învățământul dual.

În vederea atingerii obiectivelor propuse, vor fi întreprinse mai multe acțiuni precum: crearea structurii organizaționale a centrului de instruire inter-companii; elaborarea programului de instruire; formarea formatorilor; asigurarea infrastructurii și facilităților necesare instruirii; elaborarea materialelor didactice online și offline; etc.

Pe termen lung, Centrul de Instruire are potențialul să se dezvolte și să devină treptat un Centru de educație multifuncțional, care să ofere cursuri de formare continuă, precum și oportunități de formare practică a maiștrilor instructori din domeniul ingineriei.

În cadrul acestui Memorandum, CCI urmează să desfășoare activităţi de promovare, printre membrii săi, instruiri continue prin intermediul programelor desfășurate în cadrul Centrului de Instruire Inter-companii; să asigurare asistența necesară în procesul de formare a formatorilor, maiştrilor-instructori, precum şi oferirea de suport în asigurarea instruirii teoretice a personalului antrenat în activitățile desfășurate; să asigurare asistența din partea personalului relevant în vederea organizării și desfășurării atelierelor de lucru, a întrunirilor, a instruirilor și a altor activități similare; la fel și asistență în vederea creării și derulării activității Centrului de Instruire Inter-companii și a altor activități similare, dar și să oferire, la solicitare, suportul logistic în desfășurarea activităților.

#instruire profesionala #APIP #ZEL #CCI a RM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.

#angajati #salarii #stat