Unde se află și cum arată clădirea din Moldova, inclusă în lista de nominalizări la un Premiul UE

Centrul Industriilor Creative din Chișinău ARTCOR a fost inclus pentru prima dată în istoria Republicii Moldoa, în prima listă de nominalizări la Premiul UE pentru Arhitectură Contemporană 2022 „Premiul Mies van der Rohe”, anunță Delegația Uniunii Europene la Chișinău.

Prima listă de nominalizări la Premiul UE pentru Arhitectură Contemporană 2022 „Premiul Mies van der Rohe”, include 449 de lucrări finalizate în perioada octombrie 2018 și octombrie 2020.

Lista lucrărilor include pentru prima dată ARTCOR – un proiect de cultură din Republica Moldova, care a îndeplinit criteriile de eligibilitate.

Centrul a fost dat în exploatare la 3 iunie 2019, cu o investiție de peste 13 milioane de lei. Acesta este primul și unicul Centru de excelență destinat creatorilor de conținut grafic, audio/muzical, animație, artă, film, realitate VR / AR, producție video, publicitate și alte sub sectoare din industria creativă cu potențial înalt de export.

Centru Industriilor Creative este situat în campusul Academiei Moldovei de Teatru și Arte Plastice și are circa 1.000 de metri pătrați, atât din sediul universității, precum și din curtea acestuia.

Centrul Creativ este alcătuit dintr-o jumătate de etaj și un subsol al unei clădiri existente din cadrul Facultății de Arte Plastice și o clădire nou construită din curtea Academiei.

Arhitectul acestui proiect este Maxim Calujac, care a dezvoltat un concept unic, menit să corespundă tendințelor moderne în design și să constituie un start pentru inspirația rezidenților acestui hub.

#Artcor #Clădiri #design clădiri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața comerțului alimentar din Rusia trece printr-o transformare profundă pe fondul încetinirii economiei și creșterii accelerate a inflației. Tot mai multe lanțuri de retail renunță la supermarketuri și hipermarketuri, înlocuindu-le cu discountere și așa-numitele „magazine pentru săraci”, potrivit datelor Infoline, citate de publicația Kommersant, citată de Moscowtimes.

În primele nouă luni ale anului 2025, în Rusia s-au închis 67 de magazine mari, cu o suprafață totală de peste 185.000 m². De la 2017 încoace, ponderea supermarketurilor și hipermarketurilor în comerțul cu amănuntul s-a redus aproape la jumătate – de la 37% la 21%. În schimb, discounterele au ajuns să domine piața, urcând de la 49,9% la 63,4% din totalul vânzărilor.

Cea mai spectaculoasă creștere o înregistrează însă așa-numitele „magazine pentru săraci” (hard discounters) – unități comerciale cu amenajare simplificată, sortiment redus și prețuri extrem de mici. În ultimii opt ani, ponderea acestora a urcat de la 4,8% la 16,4%, arată analiza Infoline.

Directorul general al companiei „Infoline-Analitika”, Mihail Burmistrov, explică această tendință prin schimbarea comportamentului consumatorilor ruși, care adoptă o strategie de economisire în fața scumpirilor.

„Prețurile ridicate la alimente și scăderea puterii de cumpărare au făcut neprofitabilă deschiderea supermarketurilor mari. Retailerii reacționează rapid, transformând spațiile existente în discountere și depozite pentru livrări online”, afirmă Burmistrov.

Potrivit Asociației Companiilor de Retail din Rusia (AKORT), deschiderea unui discounter costă cu 20–40% mai puțin decât a unui supermarket. În plus, comercianții își reduc sortimentul pentru a limita costurile. În iulie 2025, oferta de produse alimentare în magazine s-a diminuat cu 2,3%, iar cea de bunuri nealimentare – cu 1,8%, potrivit datelor companiei de cercetare Nielsen.

Totodată, crește popularitatea micilor magazine de cartier, cu suprafețe între 100 și 200 m². Numărul acestora a urcat cu 15% într-un singur an, a declarat președintele AKORT, Stanislav Bogdanov. Cu toate acestea, suprafața totală a spațiilor comerciale deținute de retailerii ruși s-a redus cu aproximativ 1%. În prezent, primele 200 de lanțuri de retail operează circa 4.700 de supermarketuri și hipermarketuri la nivel național.

Inflația rămâne principalul factor care obligă populația să economisească. Potrivit datelor oficiale ale Rosstat, prețurile au crescut cu peste 40% de la începutul războiului. Un sondaj al companiei Romir arată că 58% dintre ruși au renunțat la anumite produse, 57% caută alternative mai ieftine, iar 49% fac cumpărături doar în discountere sau încearcă să meargă mai rar la magazine.