ONG-urile de media cer neadmiterea majorării tarifelor de locațiune în Casa Presei

Organizațiile neguvernamentale din domeniul mass-media își exprimă îngrijorarea în legătură cu intenția Cancelariei de Stat de a majora tarifele de locațiune de către mijloacele de informare în masă a spațiilor în clădirile proprietate publică și solicită intervenția urgentă pentru a nu admite acest lucru, transmite IPN.

Într-un apel public, ONG-urile de media menționează că Direcția generală pentru administrarea clădirilor Guvernului Republicii Moldova a transmis redacțiilor instituțiilor mass-media care închiriază spații în clădirea Casei Presei o scrisoare, prin care anunță despre intenția de a majora coeficientul de calculare a tarifelor de locațiune a spațiilor în Casa Presei, începând cu data de 1 mai 2021. Direcția generală pentru administrarea clădirilor Guvernului invită redacțiile la ședința comisiei de negocieri și avertizează că „neprezentarea la ședință va fi considerată ca accept al noului preț propus”.

Organizațiile semnatare ale apelului public își exprimă îngrijorarea în legătură cu această intenție a Cancelariei de Stat și fac apel către prim-ministrul interimar, Aureliu Ciocoi, să intervină pentru a nu admite majorarea tarifelor. O eventuală majorare ar înrăutăți și mai mult situația financiară a instituțiilor de presă, afectate foarte mult de criza economică cauzată de pandemia de COVID-19.

ONG-urile de media menționează că Guvernul nu a aprobat nicio măsură de susținere economică a domeniului mediatic în condițiile crizei pandemice, așa cum au făcut guvernele altor țări europene, dar și ale unor țări care nu sunt membre UE. Dar, iată că în locul măsurilor de suport în această perioadă grea, Cancelaria de Stat propune majoritatea tarifelor de locațiune de către redacții a spațiilor în clădirile publice. Semnatarii apelului public consideră o asemenea abordare inacceptabilă în actualele condiții și solicită Cancelariei de Stat să renunțe la această intenție.

Apelul a fost semnat de: Asociația Presei Independente, Centrul pentru Jurnalism Independent, Centrul Acces-info, Asociația Presei Electronice, Comitetul pentru Libertatea Presei, Centrul de Investigații Jurnalistice, RISE Moldova, Asociația Media-Guard și Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic.

#Casa Presei

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.

#comoanie #confiscare #bani #Gazprom