ONG-urile de media cer neadmiterea majorării tarifelor de locațiune în Casa Presei

06 Apr. 2021, 16:50
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
06 Apr. 2021, 16:50 // Actual //  MD Bani

Organizațiile neguvernamentale din domeniul mass-media își exprimă îngrijorarea în legătură cu intenția Cancelariei de Stat de a majora tarifele de locațiune de către mijloacele de informare în masă a spațiilor în clădirile proprietate publică și solicită intervenția urgentă pentru a nu admite acest lucru, transmite IPN.

Într-un apel public, ONG-urile de media menționează că Direcția generală pentru administrarea clădirilor Guvernului Republicii Moldova a transmis redacțiilor instituțiilor mass-media care închiriază spații în clădirea Casei Presei o scrisoare, prin care anunță despre intenția de a majora coeficientul de calculare a tarifelor de locațiune a spațiilor în Casa Presei, începând cu data de 1 mai 2021. Direcția generală pentru administrarea clădirilor Guvernului invită redacțiile la ședința comisiei de negocieri și avertizează că „neprezentarea la ședință va fi considerată ca accept al noului preț propus”.

Organizațiile semnatare ale apelului public își exprimă îngrijorarea în legătură cu această intenție a Cancelariei de Stat și fac apel către prim-ministrul interimar, Aureliu Ciocoi, să intervină pentru a nu admite majorarea tarifelor. O eventuală majorare ar înrăutăți și mai mult situația financiară a instituțiilor de presă, afectate foarte mult de criza economică cauzată de pandemia de COVID-19.

ONG-urile de media menționează că Guvernul nu a aprobat nicio măsură de susținere economică a domeniului mediatic în condițiile crizei pandemice, așa cum au făcut guvernele altor țări europene, dar și ale unor țări care nu sunt membre UE. Dar, iată că în locul măsurilor de suport în această perioadă grea, Cancelaria de Stat propune majoritatea tarifelor de locațiune de către redacții a spațiilor în clădirile publice. Semnatarii apelului public consideră o asemenea abordare inacceptabilă în actualele condiții și solicită Cancelariei de Stat să renunțe la această intenție.

Apelul a fost semnat de: Asociația Presei Independente, Centrul pentru Jurnalism Independent, Centrul Acces-info, Asociația Presei Electronice, Comitetul pentru Libertatea Presei, Centrul de Investigații Jurnalistice, RISE Moldova, Asociația Media-Guard și Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic.

06 Aug. 2026, 21:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
06 Aug. 2026, 21:27 // Actual //  Ursu Victor

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.