Reacția companiilor amendate de Consiliul Concurenței pentru înțelegeri de cartel cu 91.000.000 lei

06 Apr. 2021, 16:46
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Otilia Cotruța
06 Apr. 2021, 16:46 // Bani și Afaceri //  Otilia Cotruța

Reprezentanții celor patru companii amendate recent pentru înțelegeri de cartel la stabilirea prețurilor la produse fitosanitare resping acuzațiile Consiliului Concurenții și le declară ca fiind nefondate. Mai mult, aceștia îl acuză pe președintele Consiliului, Marcel Raducan, de conflict de interese. Potrivit lor, membrii familiei lui Raducan sunt acționari majoritari într-un SRL specializat în domeniul produselor de uz fitosanitar și a fertilizanților pe teritoriul țării, transmite IPN.

Într-o conferință de presă, Victor Cucu, administratorul companiei „DiazChim”, a declarat că în cazul lor a fost aplicată o amendă de peste 28 de milioane de lei. Potrivit lui, „DiazChim” SRL nu a fost implicată niciodată în vreo înțelegere de cartel, iar concluziile emise de Consiliul Concurenței sunt neîntemeiate, având la bază o percepție absolut subiectivă a Consiliului. Investigația a fost inițiată în baza dispoziției din 16 iulie 2020, semnată personal de către președintele Consiliului Concurenței, Marcel Răducan. La fel, și inspecțiile au fost desfășurate în baza ordinelor semnate de Răducan.

„De ce este atât de importantă persoana domnului președinte în această investigație? Vă informăm că anume Marcel Răducan, prin intermediul familiei sale – al soției, al părinților, al copiilor – este deținătorul și beneficiarul unei societăți comerciale care are ca gen de activitate declarat inclusiv importul, depozitarea și comercializarea produselor de uz fitosanitar și a fertilizanților pe teritoriul Republicii Moldova. Această societate este „Moldprodinvest” SRL, care îi are în calitate de asociați majoritari pe membrii familiei domnului președinte al Consiliului Concurenței”, a susține Victor Cucu. Potrivit lui, în acest sens a fost sesizară Autoritatea Națională de Integritate.

Igor Tagadiuc, președintele „Agrostoc”, a menționat că nu a existat și nici nu există vreo înțelegere de cartel între companiile vizate în decizia Consiliului.

„Cu regret, constatăm lipsa de implicare competentă, profundă și responsabilă în investigația desfășurată de către Consiliul Concurenței. Din acțiunile și concluziile prezentate, clar se vede că acestea sunt lipsite de valoare profesională, în schimb sunt orientate pe mimarea procesului adevărat de investigație, iar ca efect se dorește manipularea opiniei publice, știrbirea imaginii și distrugerea unicei cooperative de întreprinzător „Agrostoc””, a spus Igor Tagadiuc.

Dorin Ceban, directorul adjunct al companiei „Bioprotect”, a declarat că decizia Consiliului urmează să fie contestată în instanță și, în opinia sa, aceasta va fi anulată. Potrivit lui, afirmațiile prezentate de reprezentanții Consiliului sunt defăimătoare și există suficiente probe că acea informație nu este veridică. Potrivit lui, sunt eronate informațiile precum că pe piața din Ucraina și România produsele sunt comercializate la prețuri mai mici.

Avocatul companiei, Andrei Briceag, susține că investigațiile care vizează cele patru întreprinderi au derulat în grabă. Or, când vine vorba despre piața carburanților sau piața media, conducerea Consiliului spune că este necesar de foarte mult timp. „Nu înțelegem cum domnul președinte a participat la toate procedurile în raport cu „Bioprotect”. Toate dispozițiile de delegare a inspectorilor, toate demersurile de solicitare a informațiilor erau semnate de președinte și tot președintele a participat la examinare și audieri”, a notat apărătorul. Acesta și-a exprimat speranța că dreptatea va fi obținută în instanță, inclusiv în cele internaționale.

Roman Chetruș, administratorul SA „Fertilitatea-Chișinău”, susține că se încearcă o redistribuire sau, mai bine spus, o concentrare a pieței produselor de uz fitosanitar prin eliminarea unor jucători consacrați de pe această piață. Potrivit lui, se încearcă discreditarea companiilor față de clienți și furnizori, dar și de a acumula informații confidențiale despre volumul de vânzări, date despre clienți și furnizori, fondul de comerț, contracte etc. În opinia sa, scopul aplicării sancțiunilor enorme este de a induce companiile în incapacitate de plată, mai ales în plin sezon agricol, inclusiv față de furnizori, astfel eliminându-le de pe piață.

Săptămâna trecută, Consiliul Concurenței a anunțat că patru companii au fost amendate cu 91 de milioane de lei, în total, pentru participarea în acorduri orizontale de tip cartel dur, manifestat prin practica concertată continuă, îndreptată la stabilirea prețurilor de vânzare și a altor condiții de tranzacționare la comercializarea către terți a produselor de uz fitosanitar și fertilizanți de două tipuri pe teritoriul țării. Potrivit Consiliului, s-au acumulat probe cu privirea la comunicarea între întreprinderile date, prin care se fixau prețurile și unele condiții de tranzacționare a produselor de uz fitosanitar către întreprinderile agricole din țară. S-a constatat că prețurile la produse similare comercializate în Ucraina și România sunt mai mici cu a 28-43% decât în Moldova.

Realitatea Live



22 Iun. 2021, 09:34
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Dumitrita Culiuc
22 Iun. 2021, 09:34 // Bănci şi Finanţe //  Dumitrita Culiuc

Bitcoin, cea mai veche și în același timp cea mai cunoscută criptomondă, începe să fie criticată inclusiv de adepții acestui sistem. Potrivit lor, moneda digitală are defecte destul de mari. Chiar și cel mai fluturat atribut, al anonimității plății sau deținerii, de fapt cam dispare. Lasă urme care pot fi mai apoi reconstituite. Între timp chiar și pentru acest sistem considerat de monede descentralizate, care este însă în sine un sistem de plăți și oportunitate de speculații, apar alternative mult mai viabile la Bitcoin. Astazi, s-a depreciat cu 10%, după ce autoritățile din provincia chineză Sichuan au interzis minarea criptomonedei.

Cu toate că acest sistem este considerat antiinflaționist, anonim, independent de politica monetară se dovedește a fi plin de erori, unele constructive, altele din perspectivă practică. Prima, cea arhicunoscută, este trăsătura energofagă– Bitcoin consumă cantități uriașe de energie. Minarea presupune cantități uriașe de energie, iar ca efect impactul asupra mediul este devastator, scrie Digi24.

Minerii de cripto folosesc calculatoare special construite pentru a rezolva ecuații matematice complexe care ajută tranzacționarea cu monede. Minerii sunt recompensați pentru eforturile lor, fiind plătiți în criptomonedă. Cu toate acestea, întregul proces necesită multă energie și poate consuma mai mult decât țări întregi, cum ar fi Finlanda și Elveția, conform unui studiu Cambridge.

Pe de altă parte, Ethereum – a doua cea mai mare criptomonedă privită uneori ca o alternativă la Bitcoin – vine cu o altă metodă de exploatare care necesită mai puțină energie, arată o analiză CNBC. Aceasta utilizează un alt mecanism al validării în rețea. În cele din urmă, ar trebui să elimine necesitatea unor cantități mari de putere de calcul necesare pentru validarea tranzacțiilor, iar cei din spatele Ethereum susțin că va consuma cu 99% mai puțină energie decât sistemul cunoscut. Cu toate acestea încă e departe de așa ceva.

Un alt defect, care abia iese la iveală, este trasabilitatea. La începutul acestei luni, autoritățile de securitate cibernetică din statele unite au anunțat că au reușit să recupereze 2,3 milioane de dolari din despăgubirea de 4,4 milioane plătită de Colonial Pipeline hackerilor care au blocat sistemul. Au fost plăți făcute în Bitcoin, ceea ce înseamnă că au putut urmări tranzacții.

FBI a declarat că agenții săi au putut identifica un portofel de monedă virtuală pe care hackerii l-au folosit pentru a colecta plata. Se dovedește că cei care folosesc intens Bitcoin și mai ales dacă e folosit pentru a obține bunuri și servicii reale, identificarea devine posibilă. Există alte criptomonede care încearcă să remedieze acest lucru și să ofere mai mult anonimat. Monero și Zcash ar fi în această categorie.

Marea eroare și de fapt existențială este că nu e un sistem viabil de plată. Nu funcționează bine ca monedă. În teorie, Bitcoin trebuia să ofere un mediu de schimb anonim și eficient, dar nu a funcționat. E „lent și greoi” într-o lume în care vitează e cerința principală. În plus este extrem de volatil. O fluctuație de 30% într-un interval de nici 24 de ore reprezintă îi taie orice șansă la a deveni mijloc de plată eficient. Și cu astfel de defecte, rămâne de fapt doar un pseudoactiv de speculație, în care unii câștigă, iar alții pierd.