Reacția companiilor amendate de Consiliul Concurenței pentru înțelegeri de cartel cu 91.000.000 lei

06 Apr. 2021, 16:46
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Otilia Cotruța
06 Apr. 2021, 16:46 // Bani și Afaceri //  Otilia Cotruța

Reprezentanții celor patru companii amendate recent pentru înțelegeri de cartel la stabilirea prețurilor la produse fitosanitare resping acuzațiile Consiliului Concurenții și le declară ca fiind nefondate. Mai mult, aceștia îl acuză pe președintele Consiliului, Marcel Raducan, de conflict de interese. Potrivit lor, membrii familiei lui Raducan sunt acționari majoritari într-un SRL specializat în domeniul produselor de uz fitosanitar și a fertilizanților pe teritoriul țării, transmite IPN.

Într-o conferință de presă, Victor Cucu, administratorul companiei „DiazChim”, a declarat că în cazul lor a fost aplicată o amendă de peste 28 de milioane de lei. Potrivit lui, „DiazChim” SRL nu a fost implicată niciodată în vreo înțelegere de cartel, iar concluziile emise de Consiliul Concurenței sunt neîntemeiate, având la bază o percepție absolut subiectivă a Consiliului. Investigația a fost inițiată în baza dispoziției din 16 iulie 2020, semnată personal de către președintele Consiliului Concurenței, Marcel Răducan. La fel, și inspecțiile au fost desfășurate în baza ordinelor semnate de Răducan.

„De ce este atât de importantă persoana domnului președinte în această investigație? Vă informăm că anume Marcel Răducan, prin intermediul familiei sale – al soției, al părinților, al copiilor – este deținătorul și beneficiarul unei societăți comerciale care are ca gen de activitate declarat inclusiv importul, depozitarea și comercializarea produselor de uz fitosanitar și a fertilizanților pe teritoriul Republicii Moldova. Această societate este „Moldprodinvest” SRL, care îi are în calitate de asociați majoritari pe membrii familiei domnului președinte al Consiliului Concurenței”, a susține Victor Cucu. Potrivit lui, în acest sens a fost sesizară Autoritatea Națională de Integritate.

Igor Tagadiuc, președintele „Agrostoc”, a menționat că nu a existat și nici nu există vreo înțelegere de cartel între companiile vizate în decizia Consiliului.

„Cu regret, constatăm lipsa de implicare competentă, profundă și responsabilă în investigația desfășurată de către Consiliul Concurenței. Din acțiunile și concluziile prezentate, clar se vede că acestea sunt lipsite de valoare profesională, în schimb sunt orientate pe mimarea procesului adevărat de investigație, iar ca efect se dorește manipularea opiniei publice, știrbirea imaginii și distrugerea unicei cooperative de întreprinzător „Agrostoc””, a spus Igor Tagadiuc.

Dorin Ceban, directorul adjunct al companiei „Bioprotect”, a declarat că decizia Consiliului urmează să fie contestată în instanță și, în opinia sa, aceasta va fi anulată. Potrivit lui, afirmațiile prezentate de reprezentanții Consiliului sunt defăimătoare și există suficiente probe că acea informație nu este veridică. Potrivit lui, sunt eronate informațiile precum că pe piața din Ucraina și România produsele sunt comercializate la prețuri mai mici.

Avocatul companiei, Andrei Briceag, susține că investigațiile care vizează cele patru întreprinderi au derulat în grabă. Or, când vine vorba despre piața carburanților sau piața media, conducerea Consiliului spune că este necesar de foarte mult timp. „Nu înțelegem cum domnul președinte a participat la toate procedurile în raport cu „Bioprotect”. Toate dispozițiile de delegare a inspectorilor, toate demersurile de solicitare a informațiilor erau semnate de președinte și tot președintele a participat la examinare și audieri”, a notat apărătorul. Acesta și-a exprimat speranța că dreptatea va fi obținută în instanță, inclusiv în cele internaționale.

Roman Chetruș, administratorul SA „Fertilitatea-Chișinău”, susține că se încearcă o redistribuire sau, mai bine spus, o concentrare a pieței produselor de uz fitosanitar prin eliminarea unor jucători consacrați de pe această piață. Potrivit lui, se încearcă discreditarea companiilor față de clienți și furnizori, dar și de a acumula informații confidențiale despre volumul de vânzări, date despre clienți și furnizori, fondul de comerț, contracte etc. În opinia sa, scopul aplicării sancțiunilor enorme este de a induce companiile în incapacitate de plată, mai ales în plin sezon agricol, inclusiv față de furnizori, astfel eliminându-le de pe piață.

Săptămâna trecută, Consiliul Concurenței a anunțat că patru companii au fost amendate cu 91 de milioane de lei, în total, pentru participarea în acorduri orizontale de tip cartel dur, manifestat prin practica concertată continuă, îndreptată la stabilirea prețurilor de vânzare și a altor condiții de tranzacționare la comercializarea către terți a produselor de uz fitosanitar și fertilizanți de două tipuri pe teritoriul țării. Potrivit Consiliului, s-au acumulat probe cu privirea la comunicarea între întreprinderile date, prin care se fixau prețurile și unele condiții de tranzacționare a produselor de uz fitosanitar către întreprinderile agricole din țară. S-a constatat că prețurile la produse similare comercializate în Ucraina și România sunt mai mici cu a 28-43% decât în Moldova.

Realitatea Live

01 Apr. 2023, 07:16
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
01 Apr. 2023, 07:16 // Actual //  Lupu Eduard

În prezent relațiile dintre Statele Unite și Rusia sunt la cel mai scăzut nivel de după sfârșitul Războiului Rece.

Dar de-a lungul secolelor, legăturile au fost mai strânse, dovadă că acum 156 de ani, Rusia a vândut Americii cu suma de 7,2 milioane de dolari, Alaska, tranzacție care este considerată de experți cea mai mare greșeală din istorie a Moscovei.

Pe 30 martie 1867. Statele Unite și Rusia au ajuns la un acord privind achiziționarea teritoriului de nord al Alaskăi, care cuprindea aproape 600.000 de mile pătrate, potrivit TVP World.

În 1866, guvernul rus a analizat oferta Statelor Unite de a cumpăra pământul din Alaska. William H. Seward, secretarul de stat al SUA, a mediat acordul în numele Washingtonului, în timp ce ministrul rus Edouard de Stoeckl a condus negocierile în numele Moscovei.

Cele două națiuni au ajuns la un acord la 30 martie 1867, prin care Statele Unite trebuia să plătească Rusiei suma de 7,2 milioane de dolari pentru Alaska.

Tranzacția a fost intermediată de Edouard de Stoeckl, care a primit un cec de 7,2 milioane de dolari. Tratatul de cesiune, care a fost semnat de țarul Alexandru al II-lea și a încheiat oficial înțelegerea de cumpărare a Alaska din Rusia.

Președintele Statelor Unite de atunci Andrew Johnson a semnat tratatul pe 28 mai, iar Senatul american a validat acordul pe 9 aprilie, iar Alaska a fost transferată oficial la Statele Unite pe 18 octombrie 1867. Această achiziție a pus capăt prezenței Rusiei în America de Nord și a asigurat accesul SUA la marginea nordică a Pacificului.

Statele Unite au cumpărat aproape 600.000 de mile pătrate cu mai puțin de 2 cenți pe acru, deși mulți politicieni de la Washington s-au opus achiziției.

Abia după marea goană a aurului din Klondike, Alaska a fost văzută de toți americanii ca o adăugare demnă la teritoriul american. În plus, locația strategică a terenului achiziționat dădea drept SUA la revendicările teritoriale din Arctica.
Importanța strategică a Alaska a fost în cele din urmă recunoscută în cel de-Al Doilea Război Mondial. Alaska a devenit stat la 3 ianuarie 1959.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău