Invazia rusă a transformat visul nemților în coșmar. Renunță în a deveni centru energetic. Agricultura

Invazia rusă a transformat visul în coşmar. Însă Berlinul vede în această situaţie o altă oportunitate: îşi întăreşte agricultura – acum o chestiune ce ţine de securitate şi vrea ca şi UE să facă acest lucru pentru creşterea independenţei de Rusia. Germania este unul dintre cei mai mari producători şi exportatori de alimente şi produse agricole din UE şi din lume. Venirea pestei porcine i-a mai redus din importanţă, scri Ziarul Financiar.

Ministrul german al agriculturii Cem Özdemir s-a alăturat Comisiei Europene pentru a descrie agricultura drept o problemă de securitate, scrie Euractiv. A face agricultura mai durabilă şi mai rezistentă este un pas important către o mai mare independenţă faţă de Rusia, le-a spus el parlamentarilor germani când a prezentat bugetul pentru agricultură şi alimentaţie în Bundestag.

Pe lângă bugetul obişnuit, 180 de milioane de euro vor merge direct „la ferme“, ca răspuns la consecinţele războiului din Ucraina asupra pieţei agricole. O treime din fonduri vor fi bani europeni, proveniţi în special din rezerva de criză cu care Comisia Europeană vrea să sprijine agricultura. Restul va fi finanţare prin bugetul suplimentar anunţat de guvern ca răspuns la criza din Ucraina.

Scopul pe termen mai lung este de a face agricultura mai rezistentă la criză, a subliniat Özdemir. „Politica alimentară şi agricolă este şi politică de securitate“, a spus ministrul agriculturii.

„Dacă vrem să devenim independenţi de Putin, trebuie să facem paşi consecvenţi către o agricultură durabilă, mai robustă în faţa crizelor“, a adăugat el. Când a prezentat planurile Comisiei de a proteja securitatea alimentară în faţa şocurilor războiului din Ucraina la începutul săptămânii trecute, comisarul UE pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, a subliniat şi el poziţia din ce în ce mai strategică a politicii alimentare pentru UE. La începutul acestei luni, ministerul german al agriculturii a lansat primul pachet de măsuri de sprijinire a agriculturii, inclusiv utilizarea temporară a zonelor ecologice prioritare pentru producerea de plante furajere. Ministerul a criticat o propunere înaintată de CE, care permite utilizarea pesticidelor pe teren, considerând-o contraproductivă pentru atingerea obiectivelor de mediu.

Proiectul de buget pe care Özdemir l-a prezentat deputaţilor include, de asemenea, majorarea finanţării pentru Strategia naţională pentru culturile proteice cu scopul de a creşte oferta de furaje produse la nivel regional. Ministerul doreşte, de asemenea, să investească în tehnologii digitale de precizie care să le permită fermierilor să aplice îngrăşăminte într-un mod mai eficient şi, astfel, să diminueze costurile.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#nemți #Energie #Cereale

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deficitul bugetar care ar urma să depășească 23 de miliarde de lei în 2026 este „gestionabil”, susține președintele Parlamentului, Igor Grosu. Potrivit lui, autoritățile intenționează să vină cu o abordare diferită la elaborarea bugetului pentru anul 2027, iar premierul are deja idei privind reducerea dezechilibrului dintre venituri și cheltuieli.

„Da, este acest deficit, dar este gestionabil. O să venim cu o altă abordare pentru proiectul bugetului pentru 2027, o să avem mai mult timp de discutat. Premierul are idei cum să diminuăm acest lucru și urmează să discutăm pentru anul 2027”, a declarat Igor Grosu.

Declarația vine în contextul în care Guvernul a avizat în ședința de miercuri o rectificare a bugetului de stat pentru 2026, prin care cheltuielile vor fi majorate cu aproape 2,8 miliarde de lei, în timp ce veniturile vor crește cu doar 600,5 milioane de lei.

Diferența urmează să fie acoperită prin majorarea deficitului cu 2,17 miliarde de lei, până la 23,07 miliarde de lei, echivalentul a 5,95% din PIB. La nivelul întregului buget public național, deficitul ar urma să ajungă la 23,26 miliarde de lei sau 5,99% din PIB.

Rectificarea bugetară presupune și o reorientare semnificativă a banilor publici. Cheltuielile proiectelor finanțate din surse externe sunt reduse cu aproape 960 de milioane de lei, în timp ce resurse suplimentare sunt direcționate spre cheltuieli sociale, salarii, infrastructură locală și Fondul Rutier.

Printre proiectele care pierd bani se numără programul de răspuns de urgență pentru Calea Ferată din Moldova, construcția noului penitenciar din Chișinău, programul de dezvoltare a pădurilor, modernizarea tehnicii agricole și unele proiecte din domeniul energetic și al irigațiilor.

În schimb, transferurile către bugetul asigurărilor sociale cresc cu 1,61 miliarde de lei, inclusiv 550 de milioane pentru compensațiile la energie. Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală primește suplimentar un miliard de lei, iar Fondul Rutier – încă 300 de milioane.

Cheltuielile de personal vor crește cu 651,7 milioane de lei, până la aproape 15 miliarde, iar alte 560 de milioane de lei sunt rezervate unor plăți unice pentru angajații din sectorul bugetar.

În același timp, Guvernul și-a redus prognoza privind granturile cu 837 de milioane de lei și estimează costuri mai mari pentru deservirea datoriei de stat. Serviciul datoriei va ajunge la 6,51 miliarde de lei, cu 342,8 milioane mai mult decât se planifica inițial.

Până la sfârșitul anului, datoria de stat este estimată să ajungă la cel mult 162,89 miliarde de lei, iar ponderea totală a datoriei publice în PIB ar urma să urce la 42%.

Rectificarea este construită și pe o prognoză economică mai slabă decât cea utilizată inițial. Creșterea PIB pentru 2026 a fost redusă de la 2,4% la 1,8%, iar inflația medie estimată a fost majorată de la 4,3% la 7,3%.